Cand o femeie a invins un barbat – “Battle Of The Sexes”

Un meci din 1973 a atras interesul nu numai al iubitorilor tenisului si al presei de specialitate, ci si interesul intregii lumi, pentru ca in acest meci se duela o femeie cu un barbat, care a ramas in istorie ca “Battle Of The Sexes”.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Celebrul meci, din data de 20 septembrie 1973, i-a adus fata in fata pe celebra Billie Jean King si pe Bobby Riggs in Houston, Texas. Trebuie mentionat, ca la momentul meciului Riggs avea 55 de ani, si venea dupa o victorie impotriva unei alte jucatoare celebre, Margaret Court, pe care o invinsese cu scorul de 6-2,  6-1.

In mult mediatizatul “Battle Of The Sexes”, Billie Jean King l-a invins pe Bobby Riggs, cu scorul de 6-4, 6-3, 6-3, si devenit femeia care a invins barbatul intr-un meci de tenis.

In 1998, Venus si Serena Williams, avand la data respectiva 17, respectiv 16 ani, dupa ce au sustinut, ca nu pot fi invinse de un jucator de tenis, care se afla clasat in clasamentul masculin mai jos de locul 200, iata, ca un jucator pe nume Karsten Braasch, aflat atunci pe pozitia 203, probabil le-a cam demolat increderea celebrelor surori in fortele proprii, invingand-o pe Venus cu 6-2 si pe Serena cu 6-1.

Intr-un articol viitor, va fi interesant sa analizez si sa compar loviturile si jocul in general al fetelor cu cel al baietilor. Care credeti ca ar fi scorul unei intalniri intre liderul ATP si lidera WTA ?

Loviturile fetelor

As dori sa facem un exercitiu de imaginatie, si sa vedem cam ce lovituri ale jucatoarelor din circuitul feminin ar avea cele mai mari sanse, sa faca fata si in circuitul masculin ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Sa incepem cu serviciul. Ei bine la capitolul serviciu, fara nici o indoiala, Serena Williams si Venus Williams sunt primele pe lista, cu serviciile lor plate si extrem de puternice si bine plasate. Totusi, la acest capitol as aminti-o si pe Samantha Stosur cu al ei serviciu kick in exterior.

La capitolul rever, imi vin in minte doua jucatoare cu celebrele lor lovituri de rever cu o singura mana. Prima, Justine Henin, cu lovitura ei de rever top spin, care in circuitul feminin are cea mai frumoasa biomecanica, si este cea mai naturala lovitura pe care am vazut-o la fete. A doua este Amelie Mauresmo, care poseda la fel, un rever cu o singura mana superb. Aceste doua jucatoare imi vin in minte si daca vorbim despre voleuri care au mari sanse sa fata fata si in circuitul masculin.

La capitolul forehand, momentan as aminti forehand-ul “de gheata” al Mariei Sharapova, care indiferent, daca este executat de la inaltime mai mica sau mai mare, are capacitatea de a spulbera opozitia adversarelor.

Deplasarea in teren al lui Kim Clijsters si al Jelenei Jankovic mi se par cele care s-ar putea adapta cel mai bine in circuitul masculin, fiind ambele jucatoare extrem de elastice. Oricum subiectul ramane a fi dezbatut. De aceea astept si parerile voastre.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

In comeback

Pe Serena Williams si Rafael Nadal cine ii vedea in finala US Open-ului acum cateva luni ? Mai ales ca Serena Williams a lipsit atat de mult timp din circuit, iar Rafa nu a mai fost atat de consistent in joc ca in anii trecuti.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Serena dupa ce joc a practicat de la revenire, plina de incredere, cu un serviciu pe care chiar si in circuitul masculin cu greu l-ar returna adversarii (daca l-ar returna), cu o dreapta si cu un rever care nu-si gresesc tinta, fac sa fie doar o chestiune de timp pana ce va ajunge iar nr.1 in lume. In orice caz, Samantha Stosur, pe care o consider, in momentul actual, poate singura jucatoare care-i poate face fata Serenei, va avea in finala o adevarata “pradatoare” in  fata. Lui Stosur trebuie sa-i functioneze acel celebru serviciu kick in exterior, si jocul la serviciu in general. Ca s-o poata invinge pe Serena, trebuie s-o domine mental, ceea  ce greu o va putea face, chiar daca ii va functiona atat serviciul, cat si forehand-ul puternic si infasurat. Stosur trebuie sa lungeasca punctele, dar trebuie sa fie pregatita sa depuna un efort fizic extraordinar, deoarece Serena o va supune unei “ploi de de mingi” puternice si bine plasate.

Nadal reapare si el, dupa ce in masters-urile dinaintea US Open-ului nu a convins. Dupa ce a pierdut finala de la Wimbledon in fata lui Djokovic, a parut destul de vulnerabil, dar cu capacitatea lui de a se regrupa extraordinar, revine foarte hotarat la cel mai inalt nivel. Dovada meciurile destul de usor castigate in fata lui David Nalbandian, Andy Roddick si Andy Murray. Finala cu Novak Djokovic va fi din nou un test greu pentru Nadal, ca dealtfel fiecare meci impotriva sarbului din acest an, mai ales ca suprafata rapida, si faptul ca mingea nu sare atat de inalt, il avantajeazape sarb, deoarece efectele lui Rafa n-au aceasi eficacitate. Nadal cred ca a  invatat din meciurile cu Djokovic si va incerca sa fie mai agresiv, deoarece raliurile lungi nu-l avantajeaza, asa cum il avantajeaza cu alti jucatori. Nadal va trebui sa schimbe tactica. Novak nu a mai fost chiar atat de solid in aceasta editie de US Open, ca in turneele precedente din acest an, dar ramane acel om aproape de nebatut in 2011. Va fi interesant daca sarbul va reusi sa dezvolte un joc de presiune pe reverul lui Nadal, caci dupa parerea mea, asta poate fi o cheie al meciului. Djokovic trebuie sa fie foarte atent la serviciul lui, deoarece tot planul lui tactic se poate narui, daca va ezita la serviciu. Voi ce spuneti ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

New York- ul aplauda

Trei jucatoare, mi-au lasat o impresie extraordinara cu ocazia acestui inceput de US Open: Serena Williams, Maria Sharapova si Francesca Schiavone. Va voi spune si de ce.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Serena Williams este, dupa parerea mea, cea mai dominatoare jucatoare din lume la ora actuala. Loviturile rapide si jocul extrem de rapid in unghiuri, serviciul puternic, precis si o deplasare in teren fantastica o recomanda drept favorita la castigarea Open-ului american. Are o viziune a jocului extrem de dezvoltata si o ajuta si experienta. Daca cineva nu o prinde intr-o zi intr-o forma extrem de slaba in decursul turneului, atunci trofeul va reveni in posesia Serenei Williams.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Maria Sharapova pare sa fie intr-o forma de zile mari, dar mi-e teama de fluctuatiile ei. Serviciul ei s-a imbunatatit mult de la Wimbledon-ul de anul acesta, executa extraordinar de bine loviturile inalte, de deasupra umarului, pentru ca poate apasa mult pe o astfel de minge, lovitura fiind extrem de agresiva. Chiar daca a ezitat un pic in primul tur, revenirea ei, iar in turul urmator spulberarea adversarei, o recomanda drept una dintre favorite la titlu. Un alt semn bun din jocul ei este functionarea la un nivel extrem de inalt a loviturilor in cros, atat de pe dreapta cat si pe rever.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Francesca Schiavone pare sa treaca si ea extrem de usor de adversarele ei in acest inceput de US Open. Fosta castigatoare a Roland Garros-ului se pare ca se acomodeaza din ce in ce mai mult cu suprafata hard. De mentionat ar fi reverul ei superb cu o singura mana, pe care il executa mult mai usor pe o suprafata de joc, pe care mingea nu sare foarte sus. Singura problema pentru reverul ei ar putea-o reprezenta rapiditatea suprafetei, care o va determina sa faca acea miscare la rever (dealtfel ampla) intr-un timp mult mai scurt.

Vin sarbii !

N-or fii ei atat de multi in circuit ca “armata” spaniola, dar momentan, sarbii sunt cei care arata cel mai bun tenis, atat la simplu cat si la dublu.

Sursa fotografiei: photobucket.com

Masters-ul de la Montreal si-a desemnat castigatorul, iar acesta este (cum dealtfel toata lumea era convinsa) Novak Djokovic. In finala, l-a avut adversar pe acel american, Mardy Fish, care de doi ani are rezultate extraordinare in aceste turnee “pregatitoare” pentru US Open, turneele US Open Series. Novak face istorie, pentru ca este singurul jucator, care castiga 5 turnee masters intr-un singur an (si numarul lor inca poate creste).

Acest turneu de la Montreal este unul special, pentru ca acest masters din Canada, care se desfasoara inca din anul 1881, alterneaza anual locul de desfasurare al turneului intre Montreal si Toronto. Interesant este, ca in anul cand la baieti turneul se desfasoara la Montreal, atunci la fete se desfasoara turneul organizat pentru ele la Toronto, iar cand turneul la baieti se desfasoara la Toronto, atunci la fete la Montreal. Din anul 2011  aceste turnee canadiene la baieti si fete se desfasoara in aceeasi saptamana, paralel in cele doua orase canadiene. Ca si fapt divers, mentionez ca terenul central de la Montreal se numeste Uniprix Stadium si este de o frumusete rara.

Inafara de faptul, ca Djokovic se pare ca “nu are infrangerea in program”, joaca din ce in ce mai bine, cu o incredere extraordinara. Este extrem de important, ca sarbul chiar daca isi pierde serviciul uneori, are puterea de a pune mai mereu presiune foarte mare pe serviciul adversarului. Jocul lui, in momentul de fata este atat de solid, incat nu prea vad in momentul de fata cine l-ar putea bate. Reverul lui in lung de linie face in continuare legea, iar datorita deplasarii extraordinare in teren pare sa aibe cam tot timpul controlul punctelor.

Cum ziceam, sarbii acum sunt la putere. Janko Tipsarevic, componentul lotului de Cupa Davis al Serbiei, a facut si el senzatie la Montreal, ajungand in semifinale. I-a batut si pe Tomas Berdych si pe acel Ivan Dodig, care i-a determinat iesirea din concurs al lui Rafael Nadal. Tipsarevic este un jucator compact, care la lovitura de rever (cu doua maini) foloseste extrem de mult rotirea trunchiului, pentru a amplifica puterea loviturii. Are si un serviciu puternic, cu o miscare interesanta la serviciu. Dealtfel, si la dublu, la Montreal, un alt sarb, Nenad Zimonjic, impreuna cu francezul Michael Llodra, au castigat concursul invingandu-i in finala pe celebrii frati Bryan.

La Toronto, in turneul feminin, Serena Williams distruge orice opozitie care apare pe terenul de tenis. Jocul ei puternic, cu serviciu puternic si lovituri puternice si precise nu pot fi oprite de o vreme in circuit (cum am mai spus intr-un articol anterior). Printre invinsele Serenei de la Toronto le regasim si pe Victoria Azarenka si Samantha Stosur.

Serena in misiunea Stanford

Imi era dor in circuitul feminin WTA de surorile Williams. Mai ales dupa acea indelungata absenta a lor din circuit, mi-a parut extrem de bine sa le revad. Putine jucatoare sunt, care sa joace atat de direct, atat de agresiv. Serena Williams a oferit un tenis la turneul de la Stanford, cum nu am mai vazut demult, dar care mi-ar face placere sa-l vad mai des in circuit.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Atata determinare in jocul Serenei, la doar al treilea ei turneu de la revenire, este extrem de placut de vazut. Acel joc al ei direct, cu multe mingi decisive, cu atitudine agresiva i-a adus fara probleme (zic eu) titlul, chiar daca a trecut de jucatoare, ca Maria Kirilenko, Maria Sharapova (6-1,6-3), Sabine Lisicki (6-1,6-2) si Marion Bartoli. Atat serviciul, cat si returul au functionat la cote foarte inalte. In meciul cu Sharapova a returnat serviciile rusoacei pulverizator, facandu-si meciul destul de usor. Nici macar Sabine Lisicki, cea care mi-a lasat o impresie extrem de buna la Wimbledon cu jocul ei in cros scurt si cu miscarea la serviciu atat de naturala, “nu a putut misca pe teren” in fata Serenei. Jucatoarea americana a castigat titlul la Stanford, intr-un mod atat de convingator, incat ma face sa spun, ca daca joaca asa multipla campioana de Grand Slam si la apropiatul US Open, nu prea vad cine sa-i stea in calea titlului.

La Umag, in turneul masculin ATP, Alexandr Dolgopolov in sfarsit a castigat primul sau titlu. Multi asteptau deja de mult timp de la aceasta tanara speranta sa ridice primul sau trofeu. Ceea ce-mi place extrem de mult la acest jucator, este ca in ciuda varstei foarte fragede joaca un tenis extrem de matur tactic. Gaseste foate inteligent in jocul adversarului punctele mai slabe pe care le poate exploata. Dupa ce in sezonul de zgura si cel de iarba evolutiile lui au lasat un pic de dorit, iata ca  turneul de zgura croat i-a adus primul sau titlu chiar inaintea intoarcerii pe suprafata hard.

Asteptari mari

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cu cateva zile in urma, scriam despre revenirea in circuit a surorilor Williams cu prilejul turneului de la Eastbourne. Iata, ca revenirea celor doua, a coincis cu doua victorii in primele lor meciuri, dupa indelungata absenta. Interesant este, ca Venus Williams a avut si la ultimul meci inainte de pauza ei competitionala datorata accidentarii, si la primul meci de dupa revenire, aceasi adversara in fata, Andrea Petkovic. Serena Williams la randul ei, a castigat si ea primul meci dupa acele serioase probleme medicale pe care le-a avut (despre care nu voi scrie aici). Amandoua par hotarate, dealtfel carierele lor au fost definite de hotarare, cu jocul lor rapid si in forta, cu cautari de unghiuri extreme si lovituri precise, sa castige tot ce le iese in cale. Imi place jocul lor, pentru ca nu asteapta niciodata sa ia adversara initiativa in schimburi, ci ataca aproape permanent, cu lovituri chiar riscante de multe ori. Si cand pierd, atunci pierd atacand. Datorita faptului, ca ambele au castigat deja de cateva ori Wimbledon-ul, probabil va fi o presiune pe umerii lor, dar nu sunt genul de jucatoare, care sa fie afectate de asa ceva.

Apropo de presiune, Andy Murray, recentul castigator al turneului de la Queen’s, sper ca nu va fi afectat de presiunea imensa, de care pare sa aiba parte ori de cate ori joaca la Wimbledon (si nu numai). Am mai spus, ca Murray, dupa parerea mea, are potential de a castiga turnee de Grand Slam. Ar fi pentru el fantastic, fiind scotian, sa castige primul lui astfel de turneu chiar la Londra, la Wimbledon.

Ieri pe zgura, azi pe iarba

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Vara este la ea acasa, asa ca si tenisul se muta pentru o perioada destul de scurta la iarba verde. Trecerea asta brusca de la o suprafata de joc lenta, cum este zgura, la suprafata de joc cea mai rapida, iarba, aduce si mari schimbari in tactica folosita de jucatori. Pe iarba se vede cel mai bine eficienta unui serviciu bun si al unui un joc agresiv cu voleuri si avansari la fileu. Deasemenea, slice-ul, ca si lovitura, este extrem de eficace pe aceasta suprafata, unde, de regula schimburile sunt mai rapide si mai intensive. Timpul de reactie este mai redus pe aceasta suprafata.

Deja au inceput turneele de la Queen’s si de la Halle, si spectacolul nu a intarziat sa apara. Feliciano Lopez a fost din nou in centrul atentiei (…din nou, dupa cele doua meciuri extrem de spectaculoase cu Roger Federer de anul acesta), cu cei 35 de asi serviti lui Andy Roddick. Totusi, americanul dupa disputarea a trei seturi extrem de spectaculoase a reusit sa iasa invingator. Jocul lui Lopez este unul dintre exemplele pe care le-as aduce, daca as vrea sa amintesc de jucatori “special croiti” pentru jocul pe iarba, cu serviciu bun, cu practicarea unui joc de serviciu-voleu bun. Daca e vorba de asemenea jucatori l-as mai amintii (ca oricum nu mai sunt prea multi) si pe Michael Llodra, care are un joc asemanator, si ca o parere personala,  reverul  cu o singura mana al francezului este mult mai frumos si mai tehnic decat al spaniolului. Asta se vede cel mai bine la efectul top spin imprimat de loviturile lor de rever. Cat despre Andy Roddick, cu ale carui fluctuatii sunt deja obisnuit, parca iar este pe o panta ascendenta. Sa vedem ce va scoate din el in perioada asta, pe una dintre suprafetele de joc care-i plac americanului fost lider mondial.

Nu vreau sa trec peste vestea primita nu demult, ca Serena Williams (care a jucat ultima data, daca bine stiu, la Wimbledon-ul de anul trecut, pe care l-a si castigat) dupa ce a avut probleme medicale destul de grave, se pare ca va revenii. Surorile Williams mi-au placut ca stil joc. Sincer, si cu asta inchei deocamdata, pentru mine este un mister, cum de Serena Williams cu un fizic atat de bine dezvoltat, musculos, este totodata si atat de mobila si rapida pe teren ? Probabil intuitia izvorata din experienta ei bogata, este raspunsul.

Unde sunt vulturii americani ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

In ultimul timp imi tot puneam o intrebare, la care nicicum nu gaseam un raspuns. Adica nu gaseam un raspuns la decaderea americanilor din topul circuitului mondial masculin. Istoria tenisului, dealungul timpului avea personaje celebre americane, care la un moment dat ajungeau sa se impuna atat prin joc, cat si prin atingerea varfului clasamentului, si prin castigarea numeroaselor titluri de Mare Slem. In ultimii ani insa, cu toate posibilitatile, facilitatile, echipamentele  sofisticate, scolile de tenis recunoscute, parca nu mai ajung sa aiba un cuvant hotarator de  de spus, mai ales in varful clasamentului. Am sa insir numai cativa din campionii americani din trecut, ca Jimmy Connors, John McEnroe, sau generatia de aur al anilor ’90 (care efectiv spulbera totul in cale), avandu-i ca reprezentanti pe Pete Sampras, Andre Agassi, Jim Courier, Michael Chang, erau nume care reprezentau o garantie a succesului la cel mai inalt nivel. De la retragerea si al ultimului reprezentant din aceasta lista, cu exceptia titlului castigat la US Open, in 2003, de catre Andy Roddick, si atingerea de nr. 1 mondial la un moment dat, nimeni din tenisul masculin american nu a mai atins vreo performanta de asemenea factura. Andy Roddick, John Isner sau Sam Querrey sunt nume, care sunt sus, dar nu cel mai sus, si cele aratate in ultima vreme nici nu ma fac, cel putin pe mine, sa cred ca se va schimba ceva major in perioada imediat urmatoare. Explicatia situatiei de fata va ramane de elucidat in viitor. In tenisul feminin american, desi surorile Williams (Venus, Serena), sunt foarte sus si inca se poate spune ca domina in unele momente, din spate nu prea vad pe nimeni venind in forta, care sa revendice titlurile cele mai importante si pozitiile din clasament cele mai inalte. S-ar putea sa ma insel, dar daca nu se schimba ceva in tenisul american, adica daca cei prezenti nu vor arata mai mult, sau nu vor veni din spate jucatori cu foame de victorii, de titluri, s-ar putea ca una din natiunile atat de importante ale tenisului sa-si piarda pentru o vreme din “puterea glasului” cu care avea atat de mult de spus in acest sport.

“WwW”:Serena Williams wins Wimbledon

S-a ajuns si la ziua disputarii finalei la simplu feminin in turneul de la Wimbledon, unde s-au gasit fata in fata americanca Serena Williams si rusoaica Vera Zvonareva. Serena de la inceputul turneului parea o jucatoare care nu va putea fi invinsa usor sau nu va putea fi invinsa. Pana la urma nici macar Zvonareva in finala n-a putut sta in drumul americancei spre cucerirea unui nou titlu de Grand Slam la Londra. La scorul de 4-3 pentru Williams, in primul set, Serena face break-ul cu un punct extrem de frumos, atletic, din miscare, iar un pic mai tarziu, cu serviciul binecunoscut functionand ca un mecanism bine uleiat, reuseste sa-si adjudece primul set cu 6-3.

“Harnica albina rusa”, cum as putea s-o numesc pe Zvonareva, care cu capul ascuns parca intre umeri, incerca cu disperare sa tina pasul cu jocul dezlantuit a Serenei, poate si sub presiunea mizei meciului, in debutul setului doi nu o poate opri pe americanca sa faca un break. Zvonareva alearga harnica dupa fiecare punct, dar parca loviturile ei n-au reusit sa deranjeze puterea ritmului impus de Serena, care plasa mingile extrem de bine si puternic. Serena a mai facut inca un break in setul doi, iar un pic mai tarziu, “harnica albina rusa” n-a putut sa o opreasca sa castige in iarba Wimbledonului  titlul si sa ridice trofeul turneului.