(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cine a vrut sa vada talent in cea mai pura forma, cine a vrut sa vada o inclestare clasica la Wimbledon 2011, l-a putut vedea in meciul Roger Federer impotriva lui David Nalbandian.

Doi dintre cei mai talentati jucatori al acestei perioade, rivali inca de pe vremea junioratului, care n-au mai fost fata in fata de cativa ani, au aratat din plin din talentul lor vestit si au oferit un joc extrem de placut ochiului, cu diverse procedee tehnice, cu o paleta larga de lovituri. A fost interesant de urmarit biomecanica atat de frumoasa ale loviturilor celor doi jucatori, pozitionarea la lovituri si schemele tactice folosite. Oricat de placut ar fi fost ochiului acest meci, totusi a fost presarat si cu multe erori, lucru care luat in perspectiva, nu incurajeaza prea mult sansele de avansare intr-un asemenea turneu. Imi place mai mult stilul si mai agresiv al lui Federer de cand colaboreaza cu Paul Annacone (fostul antrenor al lui Pete Sampras), dar nu pot sa nu observ doza de risc cateodata prea mare asumata in schimburi si implicit numarul cam mare de erori nefortate din jocul din ultima vreme al elvetianului. Oricum, aceasta colaborare imi place in continuare si zic, ca cu un pic mai multa atentie, chiar si cu un pic de motivatie mai mare, elvetianul mai poate uimii lumea.

Urmeaza un meci extrem de interesant pe tabloul masculin, dintre Rafael Nadal si Juan Martin Del Potro. Chiar daca ii consider si pe acesti doi jucatori extrem de talentati, sunt curios ce fel de diferente veti observa intre acest meci si meciul amintit mai sus, din punct de vedere tehnic si poate chiar si tactic ?