Tag Archives: Mare Slem

Azarenka – Noua mana de fier

Postat in data de de catre
4

Am ajuns sa admir atat rezultatele, cat si modul cum le-a obtinut, ale unei jucatoare, care cu ceva timp in urma nu-mi lasa impresia ca va putea domina tenisul feminin.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este vorba despre lidera mondiala WTA si recenta castigatoare al Australian Open-ului, jucatoarea Victoria Azarenka. In primul rand, vreau sa scriu despre aspectele care-mi plac in jocul ei. Am mai scris despre faptul, ca este un lucru deosebit cum poate Victoria sa iasa din defensiva in ofensiva cu o singura lovitura. Constitutia ei atletica, cu membre lungi, favorizeaza jocul ei in forta. Ma uitam la reverul ei in cros lung cat de apasat este, si cat de mult ajuta la executarea loviturii pozitionarea piciorului din spate, care ofera stabilitatea dorita pentru a dezlantui lovitura naprasnica. Si pe forehand poate sa bubuie mingile fara prea mare efort, datorita torsiunii extrem de elastice atat ale umerilor cat si al trunchiului. La aceasta lovitura parca zboara pe teren. Deocamdata, fara nici o indoiala, este jucatoarea care domina autoritar, si nu cred ca cineva momentan poate s-o opreasca din drumul ei de a castiga turnee importante, mai ales daca intra in jocul actualei lidere mondiale.

Stilul dezinvolt si agresiv al ei pe teren este extrem de placut ochiului. Insa, (iar acest aspect este unul la care cred ca trebuie sa evolueze), dupa cum am mai scris, de multe ori atacurile ei mi s-au parut prea furibunde. Instinctul ei de jucatoare de atac, si dorinta extraordinara de a castiga parca de multe ori au facut-o sa greseasca tactic, dupa parerea mea. Cred, ca daca Azarenka va gandi mai mult punctele, va ocupa mult timp cea mai inalta treapta a ierarhiei mondiale. Voi ce parere aveti ?

S-a mai vazut “filmul” ?

Postat in data de de catre
26

Vine un punct culminant al sezonului 2012 odata cu finala masculina al Australian Open-ului, dintre Novak Djokovic si Rafael Nadal.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este a treia finala consecutiva de Grand Slam care se disputa intre cei doi, dupa finala de la Wimbledon si US Open de anul trecut. Se pare, ca cei doi incep sa monopolizeze cele doua locuri principale in astfel de concursuri. Marea intrebare inaintea finalei este, ca dupa ce in 2011 Novak a decodificat jocul lui Rafa, spaniolul poate in acest nou an, la randul lui, sa descifreze jocul sarbului ? Poate Djokovic din nou sa treaca de un Nadal care a trecut de Federer ?

Raspunsul, din punctul meu de vedere, va fi dat de pozitionarea celor doi in teren. Cel care va urca in teren, va impune si ritmul schimburilor si va si castiga. Lui Nadal nu-i va ajunge sa-l atace pe rever pe Djokovic (cum face cu alti jucatori), pentru ca sarbul loveste  extrem de devreme mingea si a gasit de anul trecut cheia efectului biciuit al spaniolului. Sarbul poate sustine raliurile cu Nadal, asa ca Rafa va trebui sa schimbe ceva, pentru ca daca n-o va face, finala va fi “un film pe care l-am vazut si anul trecut”. Nadal a optat ca racheta lui sa fie mai grea anul acesta decat a fost anul trecut, iar acest lucru l-ar putea ajuta sa fie mai agresiv.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In competitia feminina, la simplu, deja stim un nou nume de castigatoare de Mare  Slem, aceasta fiind Victoria Azarenka, care incet-incet s-a maturizat si a dozat jocul ei de atac dezlantuit si cu multa inteligenta tactica. In finala a trecut de Maria Sharapova chiar folosindu-se de “armele” rusoaicei. A atacat tot ce venea din jumatatea de teren a Mariei, iar cand doua jucatoare pur sange ofensive se intalnesc, acolo cu siguranta “sar scantei”. Faptul, ca Azarenka este capabila cand este atacata, sa revina din defensiva in ofensiva cu o singura lovitura, a ajutat-o mult. Este o situatie interesanta acum in lumea tenisului feminin, toate turneele de Grand Slam fiind detinute de jucatoare pentru care aceste trofee rerezinta primul lor succes la asemenea nivel. Azarenka infara de titlu mai preia si fotoliul de lidera mondiala.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

(Sursa foografiei: photobucket.com)

 

Aproape optim in optimi

Postat in data de de catre
7

Nu stiu voi ce ziceti, dar eu  am fost impresionat de parcursul lui Lleyton Hewitt la actuala editie al Australian Open-ului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Mi-a parut bine, ca-l vad pe Lleyton, fostul lider mondial si castigator a doua turnee de Mare Slem (US Open si Wimbledon) din nou intr-o optime de finala de turneu de Grand Slam. Chiar daca a pierdut in fata actualului lider mondial Novak Djokovic, pot sa zic, ca australianul a avut un parcurs frumos in acest turneu.

M-a impresionat mai cu seama meciul lui castigat impotriva lui Milos Raonic. Tanarul Raonic cu un serviciu demolator l-a intalnit pe jucatorul cu poate cel mai bun retur din lume, Hewitt. Atitudinea agresiva, super concentrata al lui Hewitt, imi amintea acea finala de la US Open cu aproximativ un deceniu in urma, unde australianul (in acea vreme foarte tanar) invingea un alt jucator cu un serviciu stelar, Pete Sampras. Bineinteles, pe Raonic nu-l compar cu Sampras, dar mi-a venit in minte acea finala, unde Hewitt a castigat primul lui titlu de Grand Slam. Am fost fanul lui Pete, dar i-am admirat intotdeauna si daruirea totala al australianului.

Inca Lleyton are potentialul de a reveni intre jucatorii din varful clasamentului daca va fi ocolit de  accidentari, si daca va putea aduna cateva parcursuri bune la urmatoarele turnee. Pe aceste eventuale parcursuri bune ar putea cladi o revenire intre cei mai buni jucatori din lume. Returul lui de serviciu este inca unul extraordinar, loviturile si atitudinea lui au ramas agresive, piciorele inca-l ajuta, asa ca, eu zic, ca vom mai vedea multe meciuri frumoase cu el. Voi ce ziceti ?

Asa da, Sorana !

Postat in data de de catre
17

Sunt nespus de bucuros, ca pot sa scriu in acest articol, despre un succes imens al unei jucatoare din tara.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Poate deja ati ghicit, este vorba despre victoria din turul intai de la Australian Open, al Soranei Cirstea in fata australiancei Samantha Stosur, castigatoarea US Open-ului din 2011. Nu numai rezultatul ma incanta, ci poate mai mult faptul cum a fost obtinut aceasta victorie. Demult n-am mai vazut-o pe Sorana jucand atat de curajos. A intalnit extrem-extrem de devreme mingea, mai ales pe partea de forehand, si a putut pune astfel o presiune continua pe Stosur, mingea intorcandu-se foarte rapid in jumatatea de teren al jucatoarei din Australia. Victoria Soranei in doar doua seturi a fost o incantare pentru mine, mi-au placut raliurile purtate fara nici o ezitare, fara retineri din partea Soranei, chiar daca stiu, ca nu trebuie sa ma entuziasmez prea mult, meciul fiind doar din turul intai al competitiei de Grand Slam. Cu un joc similar si pe viitor, zic ca Sorana ar putea ajunge departe in aceasta competitie, dar trebuie sa aibe grija la constanta, pentru ca la astfel de turnee orice greseala poate insemna infrangerea. Sa speram, ca o vom vedea jucand cat mai mult pe celebra Rod Laver Arena din Melbourne pe Sorana.

Deviind un pic de la subiect, doresc sa atrag atentia, cat de importante sunt aceste turnee de Mare Slem. La aceste turnee foarte putini favoriti si foarte putine favorite pierd in prima saptamana al competitiilor de asemenea nivel. Ca exemplu, putem sa luam si rezultatele, in general, si de la actuala editie al Australian Open-ului, unde jucatorii ca Djokovic, Federer, Nadal castiga lejer si categoric, pot sa zic, primele lor meciuri, si asta este valabil si in competitia feminina. Ce parere aveti despre meciurile din primele tururi ale actualei editii al Australian Open-ului ?

Se merge in Australia

Postat in data de de catre
9

In sfarsit vine si primul turneu de Grand Slam al anului 2012, Australian Open. Pe un teren albastru, sub un cel albastru, vom fi martori la un nou eveniment insorit al tenisului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Inaintea acestui turneu doresc, sa scriu cateva randuri despre  jucatorii tineri, care ar vrea sa puna probleme jucatorilor consacrati. Deocamdata, inafara de Juan Martin Del Potro si Alexandr Dolgopolov, nu prea cred, ca pot aduce alte exemple in momentul de fata, care sa poata sa invinga un jucator ca Roger Federer sau Rafael Nadal, intr-un turneu de Mare Slem.  Mai toti jucatorii tineri incearca sa loveasca tare din spatele terenului, fara sa foloseasca o gama foarte variata de lovituri. Se vede orientarea acestora spre a-si dezvolta un super-serviciu, un forehand si un backhand (daca se poate) cat mai puternic, dar paleta tehnica uzitata parca este una prea restransa pentru un asa nivel. Ca exemplu, il amintesc Milos Raonic, tanara speranta canadiana, care a castigat recent turneul de la Chennai si are toata admiratia mea pentru jocul prestat. Dar mi se pare un jucator prea static, cand nu se aseaza suficient de bine sau nu are suficient timp sa se aseze suficient de bine la minge si sa apese lovitura, poate sa greseasca usor. Tinerii jucatori nu joaca atat de variat in ziua de azi, cum mi-ar place mie sa joace. Del Potro si Dolgopolov mi se par cei doi tineri, care au planuri de joc tactice si tehnice suficient de bune, dintre jucatorii tineri, incat sa poata chiar castiga un asemenea turneu.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Foarte putin timp mai este pana la inceperea turneului, iar jucatorii se pregatesc pe plexicushion-ul australian, o suprafata de joc hard, rapida, dar nu la fel de rapida ca hard-ul New York-ez de la US Open. Australienii probabil isi pun sperantele mai mult in Samantha Stosur (castigatoarea US Open-ului din 2011) la feminin, si tot in Lleyton Hewitt, zic eu, la masculin, chiar daca tanarul Bernard Tomic (care, dupa parerea mea, se inscrie intr-un fel in tipologia jucatorilor tineri despre care am scris mai sus), a facut senzatie la Wimbledon-ul de anul trecut. Hewitt, “eternul copil teribil al tenisului” cat timp va juca, va avea un cuvant greu de spus, indiferent de varsta lui. El a castigat de 4 ori turneul de la Sydney (care precede Open-ul Australian) dar niciodata nu a castigat pana acum acest turneu de Grand Slam din tara cangurilor. A fost in finala in 2005, dar a pierdut in fata lui Marat Safin.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Fiind o suprafata de joc acrilica rapida, cea de la Australian Open, schimburile vor fi probabil mai scurte si mai rapide in comparatie cu schimburile de mingi de pe zgura, si zic eu, si mai tehnice. Oricum, va fi un spectacol pe cinste, si as vrea sa stiu si parerile voastre cu privire la acest turneu.

 

 

Nalbandian – Poveste argentiniana neterminata

Postat in data de de catre
4

Ma gandeam nu demult, ce jucator as alege din cei activi, sa castige un titlu de Mare Slem sau Cupa Davis, dintre cei care pana acum nu au reusit asta. Ei bine, dintr-o data mi-a venit in minte numele jucatorului argentinian, David Nalbandian.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Recunoscut datorita talentului extraordinar pe care-l poseda, a fost si poate mai este capabil sa-i invinga intr-un turneu pe marii Roger Federer si Rafael Nadal, Nalbandian este, fara dar si poate, unul dintre cei mai buni jucatori ai lumii, care n-au castigat niciodata pana acum un titlu de Grand Slam sau Cupa Davis. S-a impus in lumea extrem de competitiva al tenisului prin tehnica ireprosabila, cu ridicarea biomecanicii miscarilor la rang de cea mai frumoasa arta. Pozitionarea la lovituri, dinamica armonioasa al trunchiului si al umerilor la lovituri, flexibilitatea incheieturilor, intelepciunea si viclenia tactica si tehnica, l-au ajutat sa fie si in ziua de azi (cand nu mai este in primii ani de cariera) unul dintre cei mai de temuti adversari. Este unul dintre putinii jucatori, care pot sa joace la fel de bine atat raliurile lungi din spatele terenului, cat si voleurile din fata fileului si loviturile de finete. Totodata, este unul dintre putinii jucatori, care se poate adapta la fel de bine la toate suprafetele de joc. Dovada cea mai buna a versatilitatii lui, poate a fost finala disputata de la Wimbledon in 2002 (daca nu ma insel). Desi, poate multa lume credea, ca prima lui finala de Mare Slem va fi pe zgura, el a uimit atunci cand pe iarba londoneza a ajuns sa joace cu trofeul pe masa.

Nu se stie niciodata, inca nu este prea tarziu, poate va veni si acel moment cand David va ridica si un astfel de trofeu. Este adevarat, ca la capitolul mobilitate, eu zic, ca are ce sa mai adauge la jocul lui datorita constitutiei lui robuste, dar intotdeauna a compensat prin tehnica, inteligenta in joc si forta. Sa speram, ca va fi ocolit si de accidentari pe viitor.

Reverul si lovitura lui de dreapta intotdeauna m-au fascinat. Desi nu sunt fan-ul reverului cu doua maini, trebuie sa afirm, ca are impreuna cu colegul lui de generatie, Marat Safin, unul dintre cele mai frumoase lovituri de rever cu doua maini din lume. Voi ce parere aveti despre cariera de pana acum al lui Nalbandian ?

Trei fete la noi inaltimi

Postat in data de de catre
11

Cine ar fi stiut, ca dupa ce Kim Clijsters a castigat Australian Open-ul la inceputul acestui an, restul de trei turnee de Grand Slam vor fi castigate de jucatoare, care pana atunci n-au mai castigat vreun turneu de Mare Slem ? As dori sa remarc cate ceva la fiecare din aceste trei jucatoare.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

A venit Roland Garros-ul, si a venit randul primei jucatoare din cele trei in ordine cronologica, sa-si adauge in palmares primul turneu de Grand Slam din cariera, este vorba despre Na Li. Ceea ce m-a impresionat in mod deosebit la aceasta jucatoare, a fost jocul extraordinar in unghiuri, cu o constructie a punctelor foarte meticuloasa si un joc de picioare extrem de meticulos. Daca ar fi sa remarc o lovitura din arsenalul ei, as aminti de forehand-ul in lung de linie, care este executat in momente surprinzatoare pentru adversare.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

A doua jucatoare, care a ridicat pentru a intaia oara un trofeu de Mare Slem, a fost Petra Kvitova, la Wimbledon. Petra, printre alte lovituri interesante, are un forehand, care mi-a atras atentia. Imprima un efect top spin accentuat, chiar daca bratul ei nu este intins in momentul impactului rachetei cu mingea. Acoperirea extrem de buna a loviturii, impreuna cu imprimarea efectului, acea “periere a mingii”, fac din acest procedeu tehnic al ei o lovitura de temut, mai ales, daca ea este razanta cu fileul.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Ajungand la a treia jucatoare, care a castigat prima oara in acest an un turneu de Mare Slem, marturisesc, ca m-am bucurat foarte mult de  victoria lui Samantha Stosur de la US Open. Dupa parerea mea, Samantha este una dintre jucatoarele carora le sta extrem de natural racheta in mana. Are lovituri estetice, urcari la fileu finalizate cu voleuri estetice. Nu pot sa nu amintesc de celebrul ei serviciu kick in exterior. Totodata, Stosur este si o fina tacticiana, care pune probleme oricarei adversare din lume.

Nu ma asteptam, ca in 2011 sa avem trei noi castigatoare de turneu de Grand Slam, dar ma bucur, ca aceste trei fete au dovedit, ca pot sa se impuna la astfel de turnee. Voi ce parere aveti ?

Asii din maneca

Postat in data de de catre
4

Dintre americani, pe tabloul de simplu masculin de la US Open, in mod surprinzator oarecum, cei care avanseaza cel mai adanc pe tablou, sunt Andy Roddick si John Isner. Acesti doi jucatori, chiar daca sunt diferiti, au foarte multe lucruri in comun.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cei doi americani sunt croiti pentru asemenea suprafata de joc rapida. Ambii se bazeaza pe un serviciu exploziv, pe un joc rapid din spatele terenului. Ambii jucatori lovesc reverul cu doua maini, si ambii jucatori au lovituri destul de plate, care sunt extrem de eficace pe hard-ul american. Sunt doi jucatori carora le place jocul cu un ritm alert.

Ambii jucatori servesc extrem de multi asi, si joaca incredibil de bine tie-break-urile. Isner de doi ani de zile, conform statisticilor, are cel mai bun palmares la acest capitol. Si Roddick a fost fruntas la acest capitol cu cativa ani in urma. Aceste tie-break-uri sunt foarte importante pe o asemenea suprafata de joc, unde serviciul are o importanta mai mare, deoarece se castiga mai greu impotriva serviciului.

Ca fapt divers, cei doi jucatori chiar si fizic se aseamana, amandoi sunt inalti, amandoi poarta basca in timpul meciurilor.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Palmaresul in ansamblu este de partea lui Andy Roddick deocamdata, dar sunt jucatori din generatii diferite. Roddick, fost castigator la US Open (dealtfel este singurul sau titlu de Grand Slam pana acum), dupa un sezon destul de sters, reapare acolo, unde poate se simte cel mai bine. Sunt curios, daca vor reusi sa treaca de sferturile de finala.

Macar atat pentru Ana

Postat in data de de catre
5

Ce placut surprins am fost de jocul fostei lidere mondiale, si fostei catigatoare de la Roland Garros, Ana Ivanovic la aceasta editie al US Open-lui.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Jocul jucatoarei din Serbia merita amintit, chiar daca a pierdut in optimile de finala in fata Serenei Williams, pentru ca s-a schimbat total. Se vede ardoarea ei de a redeveni nr.1 mondial, doar ca asta va mai dura un pic. Ceea ce vreau sa subliniez in primul rand, este miscarea extraordinara in teren al Anei, deplasarea ei in teren, ceea ce in urma cu ceva timp era un pic mai deficitara. Se vede rodul muncii depuse la antrenamente. Este din ce in ce mai supla, mai dinamica pe teren, ajunge la mingi la care cu ceva timp in urma nu ajungea. Ca fapt divers, cred ca mi-am schimbat parerea cu privire la cine este cea mai frumoasa jucatoare din circuit.  :)

Am vazut in meciul ei cu Serena, ca a devenit extrem de agresiva, intra extrem de mult in teren, chiar si in fata unei jucatoare atat de ofensive ca Serena Williams. Loviturile ei au devenit mai ascutite atat pe backhand, cat si pe forehand. Singurul aspect din jocul ei, care inca lasa de dorit, dupa parerea mea, este serviciul destul de vulnerabil. Am fost un pic atent la miscarea la serviciu al Anei si parca mi se pare un pic rigida aceasta miscare. Trebuie sa mai adauge atat un efect mai accentuat, cat si plasament mai bun acestei lovituri, pentru a deveni extrem de periculoasa. Oricum salut aceasta schimbare in bine al jocului ei.

Apropo de agresivitate, amintesc si de Roger Federer, care pana acum inainteaza extrem de sigur in turneu. Este agresiv, ataca mai tot timpul. In meciul cu Juan Monaco a reusit 42 de lovituri castigatoare in 82 de minute !!! Cred ca aceste cifre spun multe. Oricat de placut ar fi ochiului acest joc al lui Federer, in ultimele luni jocul lui a fost plin cu greseli nefortate, deci nu sunt convins ca va avansa foarte departe pe tabloul turneului pe care l-a castigat de 5 ori pana acum. Va ramane de vazut.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Care este cel mai greu de castigat ?

Postat in data de de catre
6

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Iar si iar apar dezbateri despre intrebarea eterna, si anume, care turneu de Grand Slam este cel mai dificil de castigat ? Aceasta intrebare va ramane eterna, din punctul meu de vedere, pentru ca fiecare dintre aceste turnee are specificul lui, cu caracteristicile lui. Australian Open-ul si US Open-ul se desfasoara pe suprafete rapide, Roland Garros-ul pe zgura, iar Wimbledon-ul pe iarba, iar asta inseamna ca, in ciuda faptului ca jucatorii care iau parte la aceste turnee sunt in mare aceeasi, majoritatea lor nu vor juca sau vor juca foarte rar la fel, la toate turneele de Mare Slem. Fiecarui jucator ii place o suprafata de joc pe care exceleaza, pe care isi poate impune stilul propriu de joc. Putini sunt acei jucatori care dau acelas randament pe toate suprafetele. Cu asta vreau sa spun, ca raspunsul la intrebare al unui jucator poate fi unul, iar raspunsul altui jucator sa fie altul………

Intr-un articol viitor voi discuta despre fiecare suprafata de joc si ce fel de joc presupune ea. Acum, m-as simti onorat, daca mi-ati raspunde si voi, din punctul vostru de vedere, care turneu de Grand Slam este cel mai greu de castigat ? Sunt curios si cum argumentati raspunsurile voastre………