Aproape optim in optimi

Nu stiu voi ce ziceti, dar eu  am fost impresionat de parcursul lui Lleyton Hewitt la actuala editie al Australian Open-ului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Mi-a parut bine, ca-l vad pe Lleyton, fostul lider mondial si castigator a doua turnee de Mare Slem (US Open si Wimbledon) din nou intr-o optime de finala de turneu de Grand Slam. Chiar daca a pierdut in fata actualului lider mondial Novak Djokovic, pot sa zic, ca australianul a avut un parcurs frumos in acest turneu.

M-a impresionat mai cu seama meciul lui castigat impotriva lui Milos Raonic. Tanarul Raonic cu un serviciu demolator l-a intalnit pe jucatorul cu poate cel mai bun retur din lume, Hewitt. Atitudinea agresiva, super concentrata al lui Hewitt, imi amintea acea finala de la US Open cu aproximativ un deceniu in urma, unde australianul (in acea vreme foarte tanar) invingea un alt jucator cu un serviciu stelar, Pete Sampras. Bineinteles, pe Raonic nu-l compar cu Sampras, dar mi-a venit in minte acea finala, unde Hewitt a castigat primul lui titlu de Grand Slam. Am fost fanul lui Pete, dar i-am admirat intotdeauna si daruirea totala al australianului.

Inca Lleyton are potentialul de a reveni intre jucatorii din varful clasamentului daca va fi ocolit de  accidentari, si daca va putea aduna cateva parcursuri bune la urmatoarele turnee. Pe aceste eventuale parcursuri bune ar putea cladi o revenire intre cei mai buni jucatori din lume. Returul lui de serviciu este inca unul extraordinar, loviturile si atitudinea lui au ramas agresive, piciorele inca-l ajuta, asa ca, eu zic, ca vom mai vedea multe meciuri frumoase cu el. Voi ce ziceti ?

Cazi, te ridici si castigi !

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Revenirea Sharapovei, despre care vorbeam si pe care am prevazut-o cu ceva timp in urma :) , iata ca s-a infaptuit. Maria Sharapova a castigat, poate, cel mai important titlu pe zgura din cariera ei la Roma. Astfel, cu atat de putin timp ramas pana la Roland Garros, devine favorita la castigarea titlului parizian.

Modul in care a castigat acest titlu, este unul care cere respect. Aici ma refer la atitudinea, concentrarea si daruirea ei de pe teren. In meciul din semifinale cu Caroline Wozniacki, la o minge, Sharapova dezechilibrandu-se a cazut intr-un mod in care, ma gandesc, ca multe jucatoare n-ar mai fi continuat meciul. Dar rusoaica s-a ridicat, n-a schitat nici o grimasa, nici un gest de durere, nici macar nu s-a straduit prea mult sa stearga de pe rochia ei zgura ramasa, si a continuat jocul impunandu-se la sfarsit. In finala a invins-o pe Samantha Stosur, dar nu neaparat numele mari de care a trecut sunt cel mai important lucru de retinut, ci jocul ei din nou razant cu fileul, hotarat si extrem-extrem de agresiv si precis. Imi place acest joc al ei cu “initiativa rece”, care prabusesc adversarele atat fizic, cat si psihic.