(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Kim a fost si este acea jucatoare, care vrea sa conduca punctele, nu-i place si nici nu accepta cu nici un chip sa fie dominata. Jocul ei si forma de joc actuala pe care o etaleaza la turneul WTA de la Brisbane, face din ea din nou o candidata la ridicarea trofeului de la  Australian Open. A facut un meci impotriva Anei Ivanovic, cum rar mi-a fost dat sa vad. Practic, aproape tot timpul a tinut-o intr-un dezechilibru total pe Ana, cu jocul in forta, extrem de rapid in unghiuri, variind adancimea loviturilor extrem de inteligent. Crosurile precise destul de razante cu fileul au facut aproape imposibila reactia Anei. Lovitura cea mai impresionanta al lui Kim, dupa parerea mea, a fost crosul de rever.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

La turneul ATP de la Doha, Roger Federer a mai schimbat ceva din impresia nu prea grozava pe care a lasat-o la demonstrativul de la Abu Dhabi, unde atat Novak Djokovic (care a si castigat turneul) cat si Rafael Nadal i-au administrat infrangeri destul de severe. In primul lui meci din competitia de la Doha, impotriva lui Nikolay Davydenko, Roger a incercat si a reusit sa fie acel Roger care taie cu prima ocazie opozitia adversarului. Cu scorul de 6-2, 6-2, dar mai ales prin jocul agresiv, precis, a mai sters din impresia lasata la recentul demonstrativ. Sunt convins, ca din punct de vedere tehnic Federer este peste ceea ce se vede in circuit azi, dar de multe ori in recentul incheiat sezon 2011, din punctul meu de vedere, a gresit tactic, iar asta l-a costat enorm. Daca nu va juca din nou acel joc imprevizibil, risca sa fie dominat de jucatorii din fruntea clasamentului, si poate chiar nu numai de acestia.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Ce poate fi mai frumos, decat un inceput de an cu un turneu in care se intrec echipe formate dintr-un jucator si dintr-o jucatoare, care joaca atat la simplu cat si impreuna la dublu mixt ? Este vorba despre Cupa Hopman, care se disputa anual in Australia, locul lui de desfasurare fiind Perth, iar locatia turneului fiind situat in Burswood Dome din celebrul Burswood Entertainment Complex. Eu am numit-o “Un Altfel De Cupa Davis”, deoarece este o intrecere inter-tari, care se disputa sub semnul ITF (International Tennis Federation).

Sa amintesc faptul, ca acest turneu a fost numit dupa celebrul Harry Hopman, care a fost unul dintre cei mai de seama jucatori si unul din cei mai de seama antrenori din Australia. Lucy Hopman, a doua sotie al lui Harry, viziteaza anual turneul, venind tocmai din Statele Unite Ale Americii, iar atasarea fanilor de ea se observa si datorita numelui pe care l-au dat acesteia, “Queen Of The Cup“.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Nu demult am aflat, ca Andy Murray va fi antrenat de  celebrul Ivan Lendl. Nu prea stiu despre detaliile acestei decizii al scotianului, dar mi se pare, ca aceasta colaborare va fi extrem de interesanta. Mai ales, ca acest sezon pare ca va fi mai interesant ca anterioarele, deorece cei patru jucatori din fata clasamentului Novak Djokovic, Rafael Nadal, Roger Federer si  Andy Murray, au parca o ambitie in plus pentru a demonstra. Am  spus mereu, ca dupa parerea mea, Andy are cele mai mari sanse sa castige primul lui turneu de Grand Slam la Australian Open, datorita suprafetei de joc, care nefiind nici prea rapida nici prea lenta, i se potriveste de minune. Dar poate va fi si mai greu pentru el, deoarece Djokovic joaca stelar in ultima vreme, Nadal este ca un leu ranit, dupa infrangerile repetate in fata sarbului anul trecut, iar Federer doreste sa demonstreze, ca mai poate fi elvetianul dominator care a fost. Va fi interesant sa vedem ce se va intampla chiar din in saptamana care deschide acest sezon, cand disputa trei turnee ATP (Association Of Tennis Professionals), la Doha, la Brisbane si la Chennai, care ne pot da cateva indicii cu privire la cum  vor evolua lucrurile in acest an.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Pana sa ajung la subiectul acestui articol, doresc de pe acum sa afirm, ca Federer pana ce va tine mic numarul erorilor nefortate, pana atunci va castiga turnee, si nu orice turnee ci turnee majore. In timp ce jocul majoritatii jucatorilor din circuit daca stagneaza, la un moment dat ajunge sa fie cat de cat “citit” de adversari, oricat de bun ar fi acela, in schimb jocul lui Roger tot timpul aduce ceva nou, tot timpul surprinde, si nu cred ca va putea fi “citit”. La 30 de ani jocul lui evolueaza inca, devenind din ce in ce mai agresiv, din ce in ce mai la limita (aici ma refer la solutiile tehnice foarte dificile alese). Este clar, cred, pentru toata lumea, ca elvetianul isi poate asuma aceste riscuri pentru ca tehnica, viziunea in joc, si inspiratia il ajuta.

La 30 de ani, si la sfarsitul sezonului 2011, elvetianul poate spune cu mandrie, ca a jucat 100 de finale, din care a castigat 70 (dintre care 16 de Grand Slam). Practic aceasta  victorie, este a sasea victorie la acest turneu, unde se aduna cei mai buni opt jucatori din lume, ceea ce este un nou record. Interesant este, ca a fost a treia Duminica consecutiva, care i-a prins pe Roger Federer si Jo-Wilfried Tsonga infruntandu-se: odata la finala mastersului din Paris, dupa aceea la ATP World Tour Finals in grupe, iar mai apoi tot la turneul din Londra in finala. Trebuie sa afirm, ca imi place ca in final a invins din nou tenisul spectacol.

(Sursa fotografiei:photobucket.com)

In primul rand, sa remarc din nou prestatia lui Roger Federer, care castiga mastersul de la Paris, de parca ar fi o continuare al turneului recent de la Basel, pe care l-a castigat intr-un mod superb. Si la Paris a continuat demonstratia de forta, care ma face sa afirm, ca elvetianul poate sa faca, la ora actuala, absolut orice cu mingea, din punct de vedere tehnic. Adversarii sunt parca tot timpul in contratimp in schimburi, iar acest lucru, adica dominatia lui Federer, vine din faptul, ca reverul sau top spin cu o singura mana este mai sigur ca niciodata, si poate lua initiativa si cu aceasta lovitura, nu numai cu forehand-ul. Tomas Berdych, din cate am inteles, a spus dupa meciul cu Federer din semifinale, ca Federer este acel Federer de alta data, care castiga cu ceva timp in urma aproape tot. Eu spun, ca acest Federer este mai bun, si acum risca mai mult, si refuza sa suporte nici cea mai mica dominare al adversarului. Castigatorul a 16 turnee de Grand Slam, a reusit sa ajunga cel putin in finalele tuturor turneelor masters, din care a castigat 18, si a pierdut 12.

Cum spuneam, tabloul este complet pentru ATP World Tour Finals, iar cei opt jucatori,care se vor duela la Londra, sunt Novak Djokovic, Rafael Nadal, Andy Murray, Roger Federer, David Ferrer, Jo-Wilfried Tsonga, Tomas Berdych si Mardy Fish. Voi ce parere aveti, despre acest ultim turneu al sezonului, care aduna “crema cremelor” in tenis ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Federer, avand palmaresul pe care-l are, avand linistea unei cariere de exceptie, da din ce in ce mai mult frau liber unui tenis “de avalansa”. De pe toate partile, inclusiv backhand, loveste eliberat, fara nici o retinere in a ataca. Iar aceasta eliberare, impreuna cu fantezia jocului sau, alcatuiesc jocul aproape perfect al elvetianului. Ma intreb, pana unde-l va duce pe Federer acest joc din ce in ce mai agresiv, din ce in ce mai decisiv, si totodata din ce in ce mai spectaculos ?

In ianuarie am scris cate ceva despre Kei Nishikori, unde spuneam, ca acest tanar jucator venit de la celebra Academie de Tenis Nick Bollettieri, va avea rezultate mari, iata, ca acest sezon 2011 mi-a dat dreptate. Ajunge pana in fazele finale la turnee importante (acum finalist la Basel) si se vad si roadele muncii alaturi de Brad Gilbert (fostul antrenor al lui Andre Agassi). Nu este la indemana oricui, sa-i administreze un 6-0 lui Djokovic intr-un set decisiv (cum a facut-o Nishikori in semifinala la Basel). Singurul aspect, care nu-mi place in jocul lui, este ca nu este destul de agresiv (mai ales ca este foarte tanar), desi are toate loviturile din punct de vedere tehnic, lasa poate prea mult initiativa adversarului sau, care-l costa imens.

La Valencia, spaniolul Granollers a trebuit sa-si croiasca drumul spre finala, invingand nume ca Dolgopolov, Cilic, Monfils, Del Potro. Nu pot sa spun, ca m-a impresionat jocul lui Granollers, dar m-au impresionat, cu siguranta, rezultatele lui. Serviciul lui este unul bun, care implica o arcuire mare al spatelui. Este interesant de vazut, ca un jucator inalt ca el, care nu este in varful clasamentului, si care poate nu arata cele mai curate lovituri in tenis (mai ales la forehand si la rever, unde nu flexeaza prea mult genunchii), totusi cat de stabile sunt loviturile lui si nu ezita sa urce la fileu, unde parca se transforma in cu totul alt jucator. Dupa acest parcurs de senzatie al lui in Spania, sunt curios ce va urma pentru el.

Apropo, daca spuneam, ca sunt curios ce va urma pentru Granollers, mai sunt curios ce va urma si pentru Janko Tipsarevic, care nu demult a castigat la Moscova al doilea sau titlu din cariera. Sarbul in ultimul timp a fost extrem de solid in joc (cu un rever care face legea, cu schimbari de ritm, de unghiuri si de putere al loviturilor neasteptate), nici nu este de mirare, ca in acest sfarsit de sezon a castigat si primele lui titluri din cariera.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este interesant acest tur de forta al lui Andy in acest sfarsit de sezon, mai ales dupa un sezon cu multe de inghitit pentru scotian. Incet-incet pare sa-si dea seama, ca este mai bine a da in minge fara a te gandi prea mult. Poate ca Murray nu are reverul sau agilitatea lui Novak Djokovic, cu al carui stil de joc se aseamana jocul lui cel mai mult dintre cei patru din fruntea clasamentului, dar cu siguranta, dupa parerea mea, are un joc mai inteligent si are si o intuitie mai buna . Privind prin acest aspect, Murray, daca-si ordoneaza mai mult gandurile, s-ar putea ca sezonul 2012 sa-i aduca primul lui titlu de Grand Slam.

As dori sa insist asupra unui alt lucru petrecut la masters-ul de la Shanghai. Exista un obicei, si anume acela, ca invingatorul turneului BRD Nastase Tiriac Trophy sa aibe mai departe rezultate frumoase in circuit. Prin performanta lui Florian Mayer de-al scoate din competitie pe Rafael Nadal, avem un nou exemplu care confirma acest obicei. Acest german, care a castigat anul acesta la Bucuresti, cu jocul lui atipic, cu reverul slice executat cu doua maini, cu voleul de rever executat cu doua maini si cu variatia de efecte folosite, incomodeaza extrem de mult orice adversar. Pe deasupra mai are si un serviciu extrem de bun, la executarea caruia, am observat ca Mayer isi foloseste poate mai mult mobilitatea incheieturii mainii, decat alti jucatori, adaugand atat mai mult efect, cat si mai multa putere loviturii.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Una peste alta, acest “popas” facut de ATP in Asia a fost interesant, frumos si exotic, ca de fiecare data. Urmeaza cateva turnee in Europa inaintea terminarii sezonului, cu mult asteptatul ATP World Tour Finals la Londra.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Nimeni nu poate nega faptul, ca de cand Serbia a castigat Cupa Davis in 2010, jucatorii din aceasta tara fac lucruri uimitoare in circuit. Bineinteles, primul gand ne duce la Novak Djokovic, care in 2011 a cucerit 3 trofee de Grand Slam, dar un alt jucator, care intr-o forma buna este capabil sa bata orice jucator, Janko Tipsarevic a avut si el un sezon 2011 bun pana acum, si a reusit sa ridice in sfarsit primul lui trofeu ATP din cariera (dupa mai multe finale pierdute).

Iata, ca primul trofeu al acestui jucator extrem de darz, Janko Tipsarevic, vine tocmai in Kuala Lumpur, unde in finala a trecut de Marcos Baghdatis. Tipsarevic este un jucator special, are un joc placut ochiului, agresiv, dar care parca isi poate pierde dintr-un moment in altul concentrarea, iar tot ceea ce cladeste in timpul unui meci, il poate pierde extrem de rapid. Primul lui serviciu este aproape imparabil. Isi arunca mingea mult inainte, astfel acopera mai mult mingea, asa poate accentua mult forta loviturii. Are in bagajul tehnic si loviturile razante cu fileul, care il pun mai tot timpul in pozitie de atac. Fizic este bine pregatit, insa, nu mi se pare inca un jucator, care poate sa duca un meci intreg la acelas nivel. Totusi, el a fost pana acum singurul jucator din top 20, care nu a castigat pana acum nici un trofeu ATP, dar asta s-a schimbat la Kuala Lumpur anul acesta. Cum am mai spus, Tipsarevic poate sa invinga pe oricine, cand se afla intr-o forma buna,  asa ca nu m-ar mira sa castige si turnee mai mari in viitorul apropiat.

(Sursa fotografiei: photobucket.com.)

Florian Mayer devine si el castigatorul unui titlu ATP chiar la Bucuresti, cu ajutorul unui joc demn de un jucator de top 10 mondial (indraznesc sa spun). Rar se poate vedea un jucator, care poate varia jocul cum o faca germanul. Stilurile de joc, efectele folosite, si intensitatea loviturilor le schimba intr-un ritm ametitor, care fac ca un adversar sa nu-si prea poata construi un plan tactic impotriva lui inainte de meci.

De cand Andre Agassi s-a retras, n-am mai vazut pe cineva returnand servicii atat de agresiv si atat de plasat. Chiar daca nu sunt un mare fan al germanului, trebuie sa recunos, ca are un joc extrem de solid pe toate suprafetele. Remarc slice-ul lui de rever cu doua maini, care este atat de bine executat, incat chiar daca adversarul o returneaza, nu o poate returna agresiv. Toata gama de efecte folosita de german il ajuta mult pe acesta, care nu are o explozie foarte mare in lovituri. Totusi, cand doreste sa accelereze, il ajuta miscarea extrem de ampla mai ales pe forehand. Pablo Andujar pierde a doua finala consecutiva la Bucuresti, dar zic, ca are si el potential ca in viitor sa castige acest turneu. Anul trecut a fost invins de Juan Ignacio Chela, pe care anul acesta Andujar l-a invins in semifinale.

Per ansamblu a fost un turneu extrem de bun. Am fost impresionat de reverul cu o singura mana al unui alt jucator din semifinale, Filippo Volandri. Mai rar se poate vedea o lovitura atat de tehnica si atat de curata de rever cu o singura mana. Reverul top spin al italianului executat atat de curajos de fiecare data, a fost pentru mine o adevarata incantare de urmarit.

La anul, cand turneul se va desfasura inaintea Roland Garros-ului, ma astept la un turneu si mai tare, si sunt sigur ca vom urmarii meciuri, cum poate n-au mai fost demult in Bucuresti. O intrebare as avea pentru voi: ce jucatori ati dori sa vedeti  jucand in viitor la BRD Nastase Tiriac Trophy ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Acest turneu, care si-a schimbat denumirea din BCR Open Romania in BRD Nastase Tiriac Trophy, este prezent in calendarul ATP din anul 1993. De atunci multi jucatori celebrii au pasit pe zgura bucuresteana, printre castigatorii la simplu al turneului, numarandu-se de exemplu: Goran Ivanisevic (fost castigator la Wimbledon), Thomas Muster (fost castigator la Roland Garros), David Ferrer, Gilles Simon, si anul trecut Juan Ignacio Chela.

Chiar daca la simplu inca nu avem un castigator din tara, mentionez ca in anul 1998 Andrei Pavel si Gabriel Trifu au castigat la dublu BCR Open Romania.

Din 2012, acest turneu bucurestean se va muta in calendarul competitional, si se va desfasura in perioada de primavara al anului si nu in perioada de toamna al anului ca pana acum. Dupa cum am mai spus, dupa parerea mea, aceasta mutare va fi de bun augur, deoarece in acea perioada in care se va desfasura turneul de anul viitor, se desfasoara foarte multe turnee pe zgura, fiind totodata perioada in care se face pregatirea jucatorilor pentru celebrul Grand Slam pe zgura, Roland Garros. Si pana acum am putut vedea la lucru jucatori celebrii din lumea tenisului, dar anticipez, ca de la anul numarul acestora pe tablou se va marii semnificativ.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Federer a recunoscut, ca una dintre cele mai dureroase sale infrangeri din cariera i-a fost administrata chiar de catre argentinian, in finala US Open-ului din 2009, unde elvetianul a fost atat de aproape de victorie, asa ca acest meci a fost prilejul unei “revanse”. De aceasta data Federer a reusit sa dejoace planul lui Del Potro cu trasoare destul de plate trimise dintr-un unghi in altul al terenului de catre argentinian. Nefiind deranjat prea mult de loviturile lui Del Potro, Federer a reusit sa impuna un ritm, prin care sa-l miste mult pe argentinian, pentru a-l forta pe acesta sa loveasca din miscare si astfel de a reduce din agresivitatea loviturilor acestuia. Ceea ce am observat interesant, este ca Federer a incercat mai mult sa apese loviturile de slice, oferind loviturii o doza mai mare de agresivitate.

Fara indoiala acest meci a fost capul de afis al inceputului acestui turneu. Un turneu, dealtfel, cu o traditie extrem de bogata. Este cel mai vechi turneu din Statele Unite, care se desfasoara in continuare in orasul de nastere al sau. Turneul de la Cincinnati face parte din turneele US Open Series, si este interesant faptul ca la inceputurile lui s-a jucat pe zgura, mai apoi din 1979 s-a trecut pe suprafata hard.Turneul se desfasoara intr-o baza extrem de cocheta, numita Lindner Family Tennis Center, si eu zic, ca in saptamana aceasta ne va da posibilitatea sa vedem un tenis extrem de frumos atat la baieti cat si la fete.