Agresivitate in mai multe feluri

Aproape de finalul saptamanii intai al Grand Slam-ului australian, meciuri mari de tot urmeaza sa se dispute, dat fiind faptul, ca foarte putini mari favoriti sau favorite au pierdut pana acum.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

De mai multe ori, poate chiar cu fiecare ocazie, mi-am exprimat admiratia pentru tenisul agresiv, pentru tenisul inventiv, pentru reverul cu o singura mana. In turul trei de la Australian Open, mi-a fost dat sa vad un nou meci exceptional, in care un astfel de jucator, care practica tenisul care-mi place, pe nume Feliciano Lopez, a reusit sa invinga tanara speranta americana, John Isner.

Paradoxal, spaniolii in marea lor majoritate prefera zgura, prefera jocul din spatele terenului cu raliuri lungi si folosesc reverul cu doua maini. O fi si Feliciano spaniol, dar are un joc total diferit. Este printre putinii care mai practica un joc de serviciu-voleu frumos, agresiv cu lovituri poate mai plate, cu un rever cu o singura mana de toata frumusetea si cu paleta larga de executii tehnice de pe orice parte al terenului. Isner, eu zic, ca face parte din acel grup de jucatori tineri, despre care vorbeam intr-un articol recent, care deocamdata nu ma impresioneaza decat la capitolul serviciu, lovituri tari din spatele terenului si ambitie. Isner  a intalnit in persoana lui Feliciano Lopez un jucator, care il supune sa execute mai multe tipuri de lovituri decat un jucator tipic din spatele terenului, iar asta l-a scos din zona lui de confort, si implicit l-a scos din ritmul schimburilor atat de necesar lui. Apropo de agresivitate, sa trec un pic la tabloul feminin.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Victoria Azarenka pare foarte nerabdatoare sa castige primul ei trofeu de Grand Slam. Impresioneaza de la inceputul acestui sezon, nici nu este de mirare ca in primele ei doua meciuri de la Openul Australian a castigat cu acelas scor categoric de 6-1, 6-0, impotriva lui Heather Watson si Casey Dellacqua. Desi, sunt de parere, ca jocul agresiv al Victoriei inca trebuie dezvoltat pentru a castiga un turneu de asemenea nivel, trebuie sa spun, ca-mi place extrem de mult cum transforma aceasta jucatoare apararea in atac. Ea este capabila cu o singura lovitura sa transforme defensiva in atac datorita faptului, ca sta bine in teren. Azarenka se avanta foarte frumos si furibund in atac, dar aceste atacuri mi se par cateodata mai putin gandite decat ar putea fi, poate mult prea instinctuale. Se vede in atitudinea ei cat de nerabdatoare este sa castige si ea un astfel de turneu.

 

 

Ferrer de fier

M-a lasat masca David Ferrer la actuala editie al ATP World Tour Finals, cu jocul lui, pe care-l adapteaza unei suprafete rapide intr-un mod extraordinar.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este impresionant si faptul, ca Ferrer a reusit sa lege doua victorii de senzatie (unul impotriva lui Andy Murray si celalalt impotriva lui Novak Djokovic), dar mai impresionant mi s-a parut modul, in care le-a obtinut.

David Ferrer este si va ramane cred un jucator care construieste mult punctele, este un jucator caruia ii plac raliurile lungi in care sa dicteze fara a-si asuma prea multe riscuri, deci ……. am putea spune ca David este un jucator tipic de zgura. DAR pe o suprafata de joc atat de rapida, cum este la Londra, unde schimburile sunt mai rapide, acest stil de joc, cel putin dupa parerea mea, are putine sanse de izbanda. Iata ca Ferrer schimba tactica, si chiar daca ramane acel “constructor” migalos de puncte, acum o face mai incisiv, loveste de multe ori parca mai plat pentru a adauga iutime loviturilor lui. Inca nu se expune foarte mult, pentru ca loviturile lui de atac chiar daca sunt mai incisive, mai poarta o doza de siguranta prin faptul ca loviturile spaniolului nu cauta neaparat liniile. Cum spuneam, incearca sa “muleze” sau sa adapteze stilul sau de joc pe suprafata rapida indoor de la Londra.

Aceasta agresivitate in general al lui Ferrer ii supune unui test dur pe adversari, pentru ca David sta foarte bine si la capitolul pregatire fizica si este capabil sa alerge poate cat doi. Apropo de agresivitate, in meciul impotriva liderului mondial Novak Djokovic, spaniolul in primul set a avut aproape dublu numarul loviturilor castigatoare, decat cel al sarbului. Acest lucru cred ca spune multe. L-am vazut la Londra pe Ferrer atacand inca de la retur de serviciu si l-am mai vazut si atacand la fileu si lovind voleul extrem de sigur din apropierea fileului. Aceasta schimbare de tactica poate induce multi jucatori in deriva. Voi ce parere aveti ?

Altfel de mingi la altfel de turneu

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Am observat ca la aceasta editie a Roland Garros-ului, se discuta extrem de mult despre diferenta mingilor cu care joaca la acest turneu, fata de celelalte mingi cu care se joaca la alte turnee de zgura din circuit. Se spune ca iutimea acestor mingi ar fi mai mare, implicit  sunt mai dificil de controlat. Mai multi jucatori (Federer, Djokovic), si-au exprimat opinia, conform careia ar fi mai bine, daca n-ar exista diferentele acestea dintre mingile de la Roland Garros si cele din circuit. Eu zic, ca daca jucatorii au destul timp inaintea turneului pentru a se adapta, atunci intr-un fel nu strica diversitatea,…….cum am spus, altfel de mingi la un altfel de turneu……. :)

Trecand la un alt subiect, nu mica mi-a fost surprinderea cand am vazut o jucatoare de 17 ani pe nume Caroline Garcia, din Franta, jucand cum a jucat acum cateva zile impotriva Mariei Sharapova. A condus-o pe jucatoarea rusa chiar si cu 6-3, 4-1, dar pana la urma a fost infranta. Trebuie sa spun, ca eu de mult nu am mai vazut o tanara jucatoare atat de talentata. Atat de natural loveste, atat de frumos se pozitioneaza, plus ca din punct de vedere tactic nu numai dezlantuirea tinereasca se vede in jocul ei, ci si rabdarea si disciplina. Fluiditatea din miscarile ei si usurinta cu care executa loviturile fara nici un pic de bruscare, m-a uluit. Ataca din orice colt al terenului, dar numai cand trebuie. Ca fapt divers mentionez, ca in acel meci cu Sharapova, a avut chiar mai multe lovituri castigatoare (21), decat jucatoarea rusa (19). Mai rar asa talent, sa vedem ce va urma pentru ea.

Mult mediatizatul meci dintre Novak Djokovic si Juan Martin Del Potro, s-a ridicat la nivelul asteptarilor, un adevarat duel al loviturilor extrem de puternice din spatele terenului, iar Djokovic a ramas neinfrant in acest an 2011, dar remarc un alt meci, care  mi-a placut foarte mult, cel dintre Stanislas Wawrinka si Jo-Wilfried Tsonga, unde Wawrinka a revenit si a castigat, dupa ce a fost condus cu doi la zero la seturi de Tsonga. Iscusinta elvetianului Wawrinka ii confera un nou duel elvetian cu Federer si la aceasta editie a Roland Garros-ului, ca si la editia precedenta din 2010.

“No easy way out”

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Un meci recent incheiat la Australian Open, mi-a amintit, ca ar trebui sa scriu o completare la un articol recent, “Invinge infrangerea !”, care se poate gasi usor, in categoria “Despre tehnica si tactica”. Ca sa schitez cadrul, in care doresc sa-mi exprim ideile, mentionez ca meciul la care fac referire este cel dintre Venus Williams si Sandra Zahlavova, care s-a terminat cu scorul de 6-7, 6-0, 6-4, pentru Venus.

Ceea ce nu am mentionat in articolul trecut, este aspectul jocului, sau mai bine spus reactia unui jucator sau unei jucatoare de clasa cand sufera de o accidentare. Ca sa tragem niste concluzii logice, mai amintesc de faptul ca in meciul amintit, Venus suferea de o accidentare extrem de puternica, a pierdut primul set, a facut o pauza medicala, iar dupa revenirea pe teren, parca netinand cont de starea ei fizica, de suferinta chinuitoare, a spulberat visele unei eventuale victorii de rasunet ale adversarei, faurindu-si pentru ea una cu rasunet.  O leoaica ranita este cea mai periculoasa leoaica. Asemenea unei leoaice, unui jucator sau unei jucatoare de clasa, in momentul in care este ranit sau ranita, i se ascut la un nivel aproape supraomenesc simturile si instinctele, bazandu-se extrem de mult pe ele. In acele momente cand sufera, unui jucator i se ascute si instinctul de supravietuire (in acest caz de supravietuire in meci, de a nu pierde), si automat va ataca din orice pozitie, cu ivirea oricarei ocazii .Va vedea mai multe posibilitati, mai multe cai castigatoare, si le va incerca sa le puna in practica cu o viteza cat mai mare, stiind ca prelungirea jocului ii poate cauza o suferinta fizica prelungita, care sa-i diminueze drastic sansele de a castiga. Venus Williams este exact exemplul, care-mi trebuia pentru acest articol, pentru ca ea este o jucatoare de cea mai inalta clasa (a fost dovedit de mult timp acest lucru), care dupa pierderea primului set, parca ignorand durerea fizica simtita, a pornit un iures, un adevarat asalt asupra adversarei, care pana la urma nu a putut face fata.