Reverul, doua modalitati, un singur scop

Vroiam sa deschid acest subiect pentru ca reverul in tenis a dus si la dezvoltarea a doua teorii cu privire la executarea acestuia. Acum nu doresc sa discut despre tipurile reverului, despre asta voi aminti cu alta ocazie, acum voi vorbi strict despre reverul cu o singura mana si reverul cu doua maini, ca modalitati de lovire.

Probabil sunt subiectiv cand imi exprim parerea despre superioritatea reverului executat cu o singura mana, argumentand cu fluiditatea, naturaletea, eleganta si poate in primul rand cu tehnicitatea loviturii. Poate pentru unii, este mult mai convenabil a lovi cu doua maini, nu neg asta, poate  pentru acestia, intr-o balanta, avantajele atarna in partea lovirii reverului cu doua maini. Chiar initiez o conversatie pe fondul argumentelor asupra acestei teme.

Sunt campioni care folosesc reverul cu o singura mana si  campioni care folosesc reverul cu doua maini, dar mi se pare ca cei  care folosesc reverul cu o singura mana joaca sau au jucat un tenis mai tehnic, mai bogat, mai variat, si parca si numarul acestor campioni a fost mai mare,  aici amintesc de Roger Federer, Pete Sampras, Ilie Nastase, Edberg, Becker. Nu imi inchei aceste randuri fara cativa campioni cu reverul cu doua maini, Bjorn Borg, Jimmy Connors, Marat Safin, Marcelo Rios.

Postat luni, 18 ianuarie, 2010 la 7:47 pm salvat sub categoria Despre tehnica si tactica. Poti sa urmaresti comentariile la acest articol la feedul RSS 2.0. Poti sa lasi un raspuns, sau un trackback de pe site-ul tau.

3 raspunsuri to “Reverul, doua modalitati, un singur scop”

  1. emberke:

    De dragul unora sa nu il uiti pe Rafael Nadal cand vorbesti despre campionii reverului cu doua maini :)

  2. online:

    Multumesc pentru un blog interesant

  3. szabi:

    Cu mare placere, si apropo, placerea e de partea mea ca pot oferi ceva placut vizitatorilor

Lasa un raspuns