Joc Tenis

Avem un nou castigator de titlu ATP, si anume Andrey Golubev, care reuseste sa se impuna la  turneul de la Hamburg, facand din saptamana in care isi serbeaza ziua de nastere o saptamana de neuitat, in care a reusit sa treaca mai intai de Nicolay Davydenko, iar mai apoi in finala de Jurgen Melzer, aflat intr-o fulminanta forma in ultima vreme. Saptamana stralucitoare a fost oglindita in jocul sau si de un retur de serviciu cu un backhand cu o singura mana slice in cros scurt, cu care a castigat game-ul pe serviciul lui Melzer din primul set al finalei, ajungand astfel la scorul de 5-3, dupa care punctand si cu serviciul si-a adjudecat primul set al finalei. Setul doi a fost castigat de Golubev cu 7-5, Melzer nereusind sa forteze macar un set decisiv. Remarc jocul fulminant al lui Golubev pigmentat cu servicii, backhanduri si forhanduri fulminante si precise. In titlul articolului am spus ca este primul titlu castigat din doua finale disputate pana acum, pentru ca Golubev “dadea semne serioase” ca ar putea castiga titluri ATP inca din 2008,cand a disputat finala turneului de la Saint Petersburg, pe care a pierdut-o in fata lui Andy Murray.

Totusi, apropo de “semne”, nu demult am discutat despre un tanar jucator pe nume Lukas Lacko, care ince, incet ziceam ca va ajunge foarte sus, a dat inca un “semn” prin care incepe sa confirme spusele mele de mai demult, adica la turneul de la Atlanta a reusit sa-l invinga pe australianul Lleyton Hewitt in numai doua seturi, 6-4, 6-2.

Un alt apropo, de aceasta data apropo de turneul de la Atlanta, Mardy Fish reuseste sa ridice trofeul turneului de la Atlanta, dupa ce a trecut in trei seturi (setul trei castigat la tie break) de compatriotul sau american John Isner, care se pare ca a prins gustul meciurilor lungi, dupa ce a batut recordul  la Wimbledon cu cel mai lung meci de tenis,  avand in decursul turneului un alt meci extrem de lung.

Etichete: Andrey Golubev, Atlanta, ATP, Hamburg, John Isner, Jurgen Melzer, Lukas Lacko, Mardy Fish

Citeste tot articolul     |     1 comentariu

Am ales sa scriu cateva randuri, care poate vor reprezenta pentru unii lucruri interesante si poate neauzite despre un jucator, care mie personal mi-a placut si imi place si acum foarte mult. Este vorba de Taylor Dent, un jucator care mai pastreaza din stilul lui Pete Sampras lasat parca neurmat in momentul de fata de jucatorii de tenis din circuitul ATP, si care mai pastreaza, arata, delecteaza cu stilul pur de serviciu-voleu. Fiind un adept al acetui stil, si de acum inainte voi scrie multe despre acest tehnic si estetic stil de joc.

Am ales acest moment sa scriu cate ceva despre acest jucator din cauza ca a reusit sa ajunga in sferturile de finala a turneului de la Atlanta si are sanse bune sa merga si mai in varf. A atinge sferturile de finala a unui turneu ATP este ceva extraordinar sub prisma aspectului peste ce accidentare a trecut cu ceva timp in urma, si cat timp a lipsit din circuit.

Taylor Dent are turnee castigate si are in momentul actual cel mai puternic serviciu executat vreodata la Wimbledon (record stabilit la editia de anul acesta). Dar nu despre palmaresul sau doresc sa vorbesc acum, ci despre faptul enuntat in titlu cum ca ar fi cuprins de tenis. Taylor este cuprins de tenis din mai multe motive din care amintesc ca este fiul celebrului Phil Dent, finalistul Australian Openului din 1974, mama lui, la randul ei este finalista la dublu a unei editii a US Openului, fratele sau vitreg, la randul sau si-a facut prezenta in circuitul ATP, iar sotia lui este Jennifer Hopkins, care a concurat in circuitul feminin WTA, plus din 2002 este primul castigator al unui turneu ATP, care are un tata castigator de turneu ATP.

Etichete: Atlanta, Phil Dent, serviciu-voleu, Taylor Dent

Citeste tot articolul     |     3 comentarii

In foarte multe locuri, poti gasi asa numite ghiduri de invatare a serviciului, de la foarte multi antrenori poti cere sfaturi cu privire la executarea acestuia, in atatea locuri poti vizualiza decurgerea miscarii serviciului, incat a prezenta miscarea de punere in joc a mingii mai detaliat nu este dorinta mea…cel putin momentan. Serviciul, dupa parerea mea nu-ti va castiga meciul, fara sa se “amestece omogen in aluatul jocului”, si nici nu-ti va pierde neaparat meciul, in cazul nefunctionarii corespunzator al acestuia,…..dar…..iti poate fi un ajutor de nadejde, in cazul in care functioneaza, sau poate fi un “adversar”, pe langa cel din partea cealalta a fileului, daca nu functioneaza. Aici as aduce ca exemplu doi jucatori, Pete Sampras castiga mai greu meciurile daca ii mergeau voleul si reverul si nu ii mergea serviciul, iar Rafael Nadal castiga mai usor meciurile daca ii mergea jocul din spate si ii functiona si serviciul.

Serviciul, eu il percep ca pe o melodie cu un ritm…..adica fiecare miscare integranta a serviciului fiind un sunet din aceea “melodie”. Cum o miscare sufera in executarea serviciului, tot asa si ritmul va avea de suferit, si melodia risca sa fie falsa . De la priza rachetei, cu pozitionare la serviciu, cu aruncarea mingii, cu transportul de greutate si flexare a piciorelor, cu pozitia trunchiului, cu miscarea fluenta a bratelor, totul prinzand contur in momentul potrivit al fiecaruia, alcatuieste “mixtura”, sau cum am spus “melodia  frumos rasunatoare”.

Poate ca am fost vag, dar doream de aceasta data mai mult sa subliniez importanta si alcatuirea serviciului, sa prind momentul serviciului in ansamblul sau, decat prezentarea propriu- zisa a serviciului, oricum, nu vreau sa inchei fara sa amintesc de faptul ca a varia tipurile de serviciu poate fi cheia alcatuirii unui puzzle de nerezolvat adversarului. Poate cele mai uzitate tipuri de servicii sunt serviciul plat, care castiga in putere, dar pierde la capitolul efect, servicul slice, care castiga la efect imprimat mai mult lateral mingii, si serviciul top spin, care castiga la capitolul efect (face mingea sa sara extrem de inalt, iar cautarea unui astfel de efect si mai accentuat se face cu ajutorul serviciului kick), aceste servicii insirate diferind si la locul punctului lovirii mingii.

Etichete: serviciul, serviciul kick, serviciul plat, serviciul slice, serviciul top spin

Citeste tot articolul     |     2 comentarii

Daca vorbim despre rachetele Yonex, vorbim despre calitate mentinuta in decursul timpului, calitate, care in mana unor jucatori ca de exemplu Lleyton Hewitt, David Nalbandian sau Ana Ivanovic isi arata calitatile. Daca oricum am amintit de Lleyton Hewitt, atunci amintesc de racheta Yonex RDiS 100 Mid. Atributele acestei rachete ii confera utilizatorului “raspunsuri” la mingile trimise in orice colt al terenului,  si confera si o usurinta in creearea sau imprimarea de efecte mingilor. Stabilitatea, elasticitatea si puterea acestei rachete se reflecta foarte bine in loviturile din spatele terenului.

Dintre atributele rachetei amintesc de capul relativ mic al rachetei, de 93, conferand precizie si exactitate, totodata fiind si o racheta cu cap usor, controlul ocupand un loc fruntas in calitatile rachetei. Alt atribut despre care amintesc este de greutatea rachetei de 343 grame, cu ajutorul caruia utilizatorul poate crea lovituri penetrante, spinoase din spatele terenului. Materialele care alcatuiesc cadrul elastic al rachetei sunt: High Modulus Graphite, Elastic Titanium, CS Carbon Nanotube, iar pe manerul rachetei se gaseste gripul: Yonex Cushion Grip.

Din tehnologia producerii acestei rachete amintesc de denumirea de “Isometric Square Head Shape”, o forma aparte a capului rachetei, care confera un sweetspot mai mare si implicit control mai mare, mai amintesc de denumirea de “Hexagon Cross Section”, care ajuta utilizatorul in a manui racheta cu mai multa sensibilitate, si “Elastic Ti”, insemnand un amalgam, o imbinare a elasticitatii si a puterii in racheta amintita.

Etichete: Ana Ivanovic, David Nalbandian, Lleyton Hewitt, Yonex

Citeste tot articolul     |     2 comentarii

Nu demult am participat la un concurs organizat cu ocazia Zilelor Municipiului Reghin, numit “Cupa Municipiului Reghin”. Dupa un joc, in ansamblu luat, al meu, nu prea stralucit, am reusit sa castig aceasta cupa, care nefiind un turneu din Calendarul Competitional al Federatiei Romane de Tenis, mi-a aratat diferenta dintre jucatorii legitimati si jucatorii nelegitimati. Totodata, mi-a crescut si setea de a participa din nou la turnee din cadrul Calendarului Competitional al Federatiei Romane de Tenis. Desi, fara falsa modestie, fiind jucator legitimat, acest turneu ar fi trebuit sa fie “o floare la ureche” pentru mine, dar din cauza serviciului slab de aceasta data (care de obicei functioneaza foarte bine in ultima vreme si pe care ma bazez) si a folosirii mai putin a reverului top spin decat de obicei era sa-mi complic parcursul. Oricum, pana la urma am reusit sa castig trofeul pentru locul 1, o diploma, o medalie si un tricou. Nu pot sa nu remarc si participantii, la care s-a vazut ca au nevoie de o mana de antrenor de specialitate, totusi, au incercat si cateodata au si reusit lovituri de mare frumusete, care denota o atasare aparte de sportul alb al acestora si asta conteaza foarte mult…..poate cel mai mult.

Etichete: A mea Cupa a Municipiului Reghin, Zilele Municipiului Reghin

Citeste tot articolul     |     2 comentarii

Rafael Nadal, care in decursul celor doua saptamani in iarba de la Wimbledon a fost “intins” serios de doua ori, a reusit sa-si incununeze incapatanarea de a castiga cu o noua “floare crescuta” in iarba turneului de Grand Slam de la Londra. In finala avuta cu Tomas Berdych, care poate a fost influentat de faptul ca a jucat prima finala de turneu de Mare Slem, sau poate ca nu, nu a putut sa-i “rupa” nici macar un set lui Rafa. Spaniolul dupa cateva mastersuri castigate, cu Roland Garros-ul recastigat anul acesta si acum cu Wimbledonul “cules”, semnaleaza ca “momentul nadalian” continua in tenis.

Trebuie sa amintesc, si sincer imi face placere sa amintesc ca lasarea cortinei la prestigiosului turneu londonez, cred ca lasa in memoria multora prestatia dublului Horia Tecau si Robert Lindstedt, care au reusit sa fie finalisti la Wimbledon, singurii care s-au putut opune castigarii turneului de catre cei doi fiind  dublul Jurgen Melzer si Philipp Petzschner. Oricum prezenta lui Horia in aceasta finala creioneaza o noua pagina de performanta inalbumul tenisului romanesc. Mai doresc sa amintesc de momentul foarte bun prin care trece Jurgen Melzer, care la ultimele Grand Slam-uri a ajuns in fazele finale la simplu iar la dublu  a castigat Wimbledonul, aceste rezultate aducandu-i si o clasare foarte sus in ambele ierarhii (simplu si dublu).

Etichete: Grand Slam, Horia Tecau, iarba, Jurgen Melzer, Mare Slem, Philipp Petzschner, Rafael Nadal, Robert Lindstedt, Tomas Berdych, Wimbledon

Citeste tot articolul     |     Nici un comentariu

S-a ajuns si la ziua disputarii finalei la simplu feminin in turneul de la Wimbledon, unde s-au gasit fata in fata americanca Serena Williams si rusoaica Vera Zvonareva. Serena de la inceputul turneului parea o jucatoare care nu va putea fi invinsa usor sau nu va putea fi invinsa. Pana la urma nici macar Zvonareva in finala n-a putut sta in drumul americancei spre cucerirea unui nou titlu de Grand Slam la Londra. La scorul de 4-3 pentru Williams, in primul set, Serena face break-ul cu un punct extrem de frumos, atletic, din miscare, iar un pic mai tarziu, cu serviciul binecunoscut functionand ca un mecanism bine uleiat, reuseste sa-si adjudece primul set cu 6-3.

“Harnica albina rusa”, cum as putea s-o numesc pe Zvonareva, care cu capul ascuns parca intre umeri, incerca cu disperare sa tina pasul cu jocul dezlantuit a Serenei, poate si sub presiunea mizei meciului, in debutul setului doi nu o poate opri pe americanca sa faca un break. Zvonareva alearga harnica dupa fiecare punct, dar parca loviturile ei n-au reusit sa deranjeze puterea ritmului impus de Serena, care plasa mingile extrem de bine si puternic. Serena a mai facut inca un break in setul doi, iar un pic mai tarziu, “harnica albina rusa” n-a putut sa o opreasca sa castige in iarba Wimbledonului  titlul si sa ridice trofeul turneului.

Etichete: Grand Slam, iarba, Serena Williams, Vera Zvonareva, Wimbledon

Citeste tot articolul     |     Nici un comentariu

Sa formulez asa ca s-a intamplat un soc la Wimbledon ? Mai bine nu. Faptul ca Roger Federer a fost invins in sferturile Wimbledonului de cehul Tomas Berdych, dupa ce fusese invins tot in  sferturi la Roland Garros de Robin Soderling, ma surprinde, insa cam asta se intampla cand esti obisnuit de atata timp cu exceptionalele rezultate obtinute de elvetian. Poate este neobisnuit dar nu cred ca trebuie tratat ca pe ceva, dupa care se pot trage concluzii sau emite enunturi sigure asupra rezultatelor viitoare ale lui Roger. La urma urmei, daca vrei sa intrebi pe cineva cum este sa ai 16 titluri de Grand Slam la simplu masculin, probabil pe Federer il intrebi. Si mai vreau sa amintesc ca anul acesta a iesit in sferturile Wimbledonului si Roland Garrosului, insa anul trecut a castigat ambele turnee de Mare Slem. Consider ca vom mai avea ce vedea si in viitor de la elvetian.

Mai doresc sa amintesc de rezultatele excelente in ultima vreme a cehului Tomas Berdych, care atinge semifinalele Wimbledonului, si poate va ajunge si mai sus, dupa ce a atins semifinala si la Roland Garros.

Etichete: Mare Slem, Tomas Berdych, Wimbledon

Citeste tot articolul     |     Nici un comentariu

Combatante conationale au pasit pe iarba de la Wimbledon in lunea celei de a doua saptamani a turneului, Justine Henin si Kim Clijsters. Ambele belgience au transpus dorinta lor mare de a merge mai departe intr-un joc de o calitate foarte buna. Henin a reusit sa-si adjudece primul set, dar dupa aceea nu a mai putut opri o revenire a lui Kim, care dupa ce a egalat la seturi, a reusit sa faca un set decisiv extrem de bun si sa castige meciul. Clijsters arata un joc extrem de bun, consistent, un joc pe care se poate baza, nici nu ma mira rezultatele de la revenirea ei in focul circuitului. Henin de la revenirea ei mie personal parca imi lasa o impresie ca poate cu mult mai mult decat a reusit sa arate, punctele ei castigate cu atata frumusete, parca cu genialitate nu ajung in a se concretiza de multe ori in victorii finale din cauza multor greseli. Iar in alte ordine de idei eu astept de la Justine atacuri mai concrete, mai agresive.

Daca am vorbit de Justine si de Kim, implicit am vorbit de o rivalitate veche, iar daca am vorbit de o rivalitate veche, nu pot sa nu mentionez de un alt meci al aceleiasi zile, disputat tot sub semnul unei rivalitati vechi, intre Serena Williams si Maria Sharapova. Acest meci nu a beneficiat de un set decisiv, Serena castigand in doua seturi, desi nu era departe nici Sharapova, care in primul set nu a putut concretiza trei mingi de set. Acest meci a fost la randului lui foarte frumos, un bombardament dinamic cu mingi de tenis de ambele parti, doua agresivitati neretinute ciocnindu-se in iarba Wimbledonului.

Etichete: iarba, Justine Henin, Kim Clijsters, Maria Sharapova, Serena Williams, Wimbledon

Citeste tot articolul     |     Nici un comentariu

La ce meci mare si la propriu si la figurat, am putut asista intre americanul John Isner si francezul Nicolas Mahut. Istoria va avea probabil de acum incolo o fila “L”, de la “lung”, unde va figura acest meci pentru ca acest meci derulat pe parcursul a trei zile, a durat mai mult de zece ore, si la sfarsitul setului sau decisiv tabela a indicat scorul de 70 la 68 la game-uri. Absolut fenomenal joc aratat de amandoi jucatori si cu aceasta doresc sa subliniez faptul ca mie, personal imi place foarte mult faptul ca pe iarba de la Wimbledon nu se joaca tie break in setul decisiv. Poate ca in acest meci, atat de lung am putut vedea extrem de multe, asi, rever cu o singura mana, rever cu doua maini, serviciu- voleu, joc din spatele terenului, voleuri, etc. Scorul dupa primele doua seturi terminate pentru castigatorii lor la 6, inca poate nu prevestea nimic, dar celelalte doua seturi care au ajuns la tie break, deja dadeau semnele a ceea ce avea sa urmeze. Setul cinci si totodata decisiv, cu o bogata paleta tehnica, poate chiar la fel de bogata sau poate chiar mai bogata, avea sa se incheie la scorul de 70 la 68 in favoarea lui Isner. Cine stie cand vom mai asista la un asa spectacol pe cat de lung, pe atat de frumos ?

Etichete: 70 de game- uri, 70 la 68, iarba, istorie, John Isner, lung, Nicolas Mahut, Wimbledon

Citeste tot articolul     |     Nici un comentariu