Rafael Nadal parca a trecut iar intr-o faza castigatoare a carierei, cum s-ar spune “back to the winner days”, castigand a sasea oara,( sase ani consecutivi) turneul masters extrem de elegant de la Monte Carlo, devenind primul jucator care castiga un turneu sase ani la rand. Ca si in ceilalti ani turneul a avut o organizare fantastica intr-o locatie fantastica, cu un public iubitor al sportului alb. Nadal prin jocul sau din nou la cote extrem ridicate cu mingi cu saritura ametitor de mare si cu un serviciu parca mai nou si mai bun ca niciodata, a reusit sa-si termine foarte repede si foarte sec adversarii intalniti, nelasand loc de nici un comentariu. Jocul sau fiind reliefat si de finala disputata impotriva lui Fernando Verdasco, aflat la prima finala de turneu masters, Nadal inscriptionand la finalul meciului pe tabela scorul de 6-0, 6-1. Turneele pe zgura fiind inca la inceput, ma intreb cum vor evolua lucrurile pana la mult ravnitul Roland Garros.

Saptamana trecuta s-a disputat un turneu mai aparte si in circuitul feminin, cel de la Charlestone. Aparte pentru ca s-a disputat pe o suprafata foarte rar intalnita in circuit si anume zgura verde, despre care unii spun ca ar fi o suprafata un pic mai rapida decat bine cunoscuta zgura rosie. Anul acesta Samantha Stosur a castigat titlul,  intr-un mod extrem de categoric, cu servicii si forehanduri pulverizatoare, mingiile ei fiind ca niste ghiulele lansate de catapultele romane, sau ca niste bolovani  picati din albastrul cerului in terenul advers, castigand al doilea titlu WTA, in finala dispunand de Vera Zvonareva cu un scor graitor de 6-0, 6-3.