In Europa este inca frig, este sezon de indoor, in schimb in America De Sud deja s-a trecut afara pe zgura.
(Sursa fotografiei: photobucket.com)
In primul rand, trebuie sa spun, ca pentru unii a juca in turnee indoor (in traducere libera: in sala), reprezinta poate posibilitatea de a juca cel mai eliberat, nefiind influentati de factori naturali ca soare, vant, canicula, etc. Eu intotdeauna am preferat mai mult sa joc in aer liber, dar fiecare cu preferintele lui. Saptamana trecuta au fost in circuitul ATP doua astfel de turnee. Primul la Zagreb, unde desi a pierdut finala in fata lui Mikhail Youzhny, tanarul Lukas Lacko a atras multa atentie, mai ales in meciul castigat in fata lui Marcos Baghdatis. Am mai discutat despre acest promitator tanar jucator, care mi se pare extrem de talentat. Imi aminteste de un David Nalbandian foarte tanar, pentru ca atat la lovitura de rever cat si la lovitura de dreapta, biomecanica rotatiei liniei umerelor si cel al soldului se desfasoara intr-o armonie superba, dand nastere la lovituri fluide si tehnice. Mentionez despre acest turneu de la Zagreb, ca in decursul timpului a fost castigat si de cativa croati, in 2006 de Ivan Ljubicic, in 2009 si 2010 de Marin Cilic si in 2011 de Ivan Dodig.
(Sursa fotografiei: photobucket.com)
Al doilea turneu indoor, s-a desfasurat la Montpellier, intr-o arena numita “Arena“, cu o capacitate totala parca de 14000 de locuri. Tomas Berdych s-a impus in fata lui Gael Monfils. Daca ne uitam, suprafata de joc al turneelor indoor este relativ rapida, iar jucatorii care prefera aceasta suprafata, sunt cei agresivi, care iau clar initiativa in puncte. Astfel de jucatori sunt atat Youzhny cat si Berdych. In schimb pe zgura, la Vina Del Mar (Chile), jucatorii care poate se simt cel mai bine sunt cei, care prefera raliurile lungi din spatele terenului.
(Sursa fotografiei: photobucket.com)
Astfel de jucator este si argentinianul Juan Monaco, care dupa ce de doua ori a fost finalist la acest turneu, in sfarsit a castigat anul acesta. Daca am vorbit de turneul din Chile, sa amintesc si de un jucator din aceasta tara, care revine incet-incet in circuit, celebrul Fernando Gonzalez, cu forehand-ul lui fulgerator, care a castigat acest turneu din tara lui natala pana acum de 4 ori (2002, 2004, 2008, 2009). Sper ca Gonzalez sa revina la forma lui din anii trecuti, pentru ca poate inca da foarte mult tenisului.
Am reusit sa vad cateva meciuri de la turneul de la Zagreb si intr-adevar e un tenis mult mai “salbatic”, asta a fost impresia mea si m-a impresionat, asa cum mentionai si tu, slovacul.
Jocul in turneele indoor este unul mai rapid. Bineinteles, nici un turneu nu seamana cu altul, deci nici doua turnee indoor nu au suprafetele de joc la fel de rapide. In orice caz, serviciul are o importanta majora si la fel si voleul in asemenea turnee. Punctele sunt relativ mai scurte, pentru ca jucatorii isi asuma mai multe riscuri, stiind ca daca nu ataca atunci vor fi atacati. Mi-a placut cum ai formulat tu Diana, este un joc mai “salbatic”.
Si mie mi-a placut mai mult sa joc in aer liber. Si, evident, preferam raliurile lungi din spatele terenului.
Nu am fost niciodata agresiva.
Nice, nu ai fost niciodata agresiva ?
Ai asteptat greseala adversarului, nu ? 
Inseamna ca ai o rezistenta si o rabdare iesita din comun.
Nice era un fel de Wozniacki
))
Eu cred ca Nice ar fi mult mai inventiva in teren decat Caroline.
Pai ma uitam la Lubicic sau la Bagdathis si cu impresia asta am ramas:)) Slovacul un pic mai “soft” dar cu mingi foarte bine plasate si o buna conditie fizica. Corect, asta am observat si eu, serviciul e de o importanta vitala iar punctele sunt mult mai scurte, ceea ce uneori e frumos, dar alteori duc dorul unor schimburi asa de vre-o 30 de mingi…
Diana, fiecare stil de joc are frumusetea lui. Desi imi place, cum am spus de nunumarate randuri, stilul serviciu-voleu, pe care il consider cel mai tehnic stil de joc, apreciez si stilul de joc din spatele terenului cu anduranta dusa la extrem si cu efecte nenumarate imprimate mingilor. Este interesant in calendarul competitional cum au fost plasate una langa alta cele doua turnee de Grand Slam care sunt total opuse unul altuia din punctul de vedere al suprafetei de joc (Roland Garros-ul cu zgura mai lenta, si Wimbledon-ul cu iarba cea rapida).
Szabi: ai dreptate, cine stie cunoaste:)) Ambele stiluri sunt spectaculoase. Si ca nespecialista as adauga si fiecare turneu cu stilul si farmecul sau. Toate bune si frumoase, dar raman la … hajmo Nole!:)) Dar abia astept, nu numai primii 5 pot oferi meciuri frumoase. Si-n plus, acum astept si articolele tale.
Diana, intr-un fel mi-ai citit gandurile
In viitor voi lansa o dezbatere despre caracteristicile si farmecul fiecarui turneu.