Cortina turca

La Istanbul s-au adunat primele opt jucatoare ale circuitului WTA, pentru a desemna castigatoarea turneului de sfarsit de sezon, WTA Championships.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Pe terenul din Sinan Erdem, le-am putut viziona in meciuri de o incarcatura maxima pe Caroline Wozniacki, Maria Sharapova, Petra  Kvitova, Victoria Azarenka, Na Li, Vera Zvonareva, Samantha Stosur si Agnieszka Radwanska. Interesant este, ca  anul acesta, trei dintre cele patru castigatoare de Grand Slam in 2011, s-au aflat pe tablou. (Na Li castigatoare la  Roland Garros, Petra Kvitova la Wimbledon si Samantha Stosur la US Open). Putem spune, ca lupta a fost una deschisa, pentru ca nu avem o jucatoare sau un grup mai mic de jucatoare, care sa domine autoritar circuitul feminin  la ora actuala. Imi pare bine, ca pana la urma, a castigat o jucatoare agresiva, foarte mobila si foarte inteligenta cu un bagaj tehnic mare. Petra Kvitova si-a reluat acel joc prestat la Wimbledon si a castigat tot in  grupe, iar apoi nu s-a oprit pana nu a pus mana pe trofeu. Serviciul bun, precis, lovit din punct foarte inalt si loviturile executate cu miscari destul de compacte, fara ca bratul sa fie  foarte intins in momentul loviturii, dar totodata foarte agresive, au fost, dupa parerea mea, factorii cheie al succesului Kvitovei. Petra a atacat, a voleat, a variat loviturile si a castigat. Este bine de vazut, ca o jucatoare, care poseda un bagaj tehnic si o inteligenta tactica mare, se impune intr-un asemenea turneu. Voi ce parere aveti ?

 

Asteptari de la “Omul de cauciuc”

Gael Monfils, fara indoiala, este poate cel mai atletic jucator de tenis din circuit, si totodata si unul dintre cei mai spectaculosi jucatori din circuit, dar spectacolul nu aduce intotdeauna si rezultatele dorite.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Rar poate fi vazut un om cu asemenea abilitati atletice, cu asemenea lovituri executate din pozitii aproape imposibile. Nici un spectator nu merge dezamagit acasa de la un meci in care a jucat “Lamonf” (cum este poreclit Gael), pentru ca francezul este garantia spectacolului in poate cea mai frumoasa forma al lui. Lovituri din saritura, lovituri din alergare, interceptarea mingilor ce nu mai par de ajuns, profitarea la maxim de elasticitatea corpului, toate fac parte din jocul lui Monfils, care strange o multime de aplauze oriunde joaca.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Chiar daca a castigat recent turneul de la Stockholm, trebuie sa spun, ca in general, eu si poate ca nu numai eu, am asteptari mult mai mari de la Gael in privinta rezultatelor. Daca ne uitam, ca la juniori a fost nr.1 mondial in 2004, cand a castigat Australian Open-ul, Roland Garros-ul si Wimbledon-ul, iar in 2003 a  fost finalist la Orange Bowl, aceste rezultate ne fac sa-i vedem o cariera exceptionala in circuitul de seniori. Din 2005 insa, cand a fost numit de ATP “Newcomer of Year”, rezultatele cele mai mari cum ar fi castigarea vreunui Grand Slam sau un masters, intarzie sa apara.

Jocul lui inca mi se pare inca prea defensiv, chiar daca are toate loviturile in arsenal pentru a deveni un jucator extrem de agresiv (toata lumea cunoaste forehand-ul lui exploziv). Parca doreste acele mingi pe muchie de cutit, unde-si poate dovedi abilitatile atletice. Inca este tanar, si zic, ca din momentul in care va alege mai mult atacul in decursul schimburilor, iar raliurile le va purta mai agresiv, are potential de a deveni un jucator de top 3. Voi cum il vedeti pe francez ?

3 din 3 si locul 3

Masters-ul  ATP de la Shanghai ii aduce lui Andy Murray, nu numai trofeul mult ravnit, ci si locul trei in ierarhia mondiala, dupa trei turnee castigate una dupa alta in acest tur asiatic (Bangkok, Tokyo, Shanghai).

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este interesant acest tur de forta al lui Andy in acest sfarsit de sezon, mai ales dupa un sezon cu multe de inghitit pentru scotian. Incet-incet pare sa-si dea seama, ca este mai bine a da in minge fara a te gandi prea mult. Poate ca Murray nu are reverul sau agilitatea lui Novak Djokovic, cu al carui stil de joc se aseamana jocul lui cel mai mult dintre cei patru din fruntea clasamentului, dar cu siguranta, dupa parerea mea, are un joc mai inteligent si are si o intuitie mai buna . Privind prin acest aspect, Murray, daca-si ordoneaza mai mult gandurile, s-ar putea ca sezonul 2012 sa-i aduca primul lui titlu de Grand Slam.

As dori sa insist asupra unui alt lucru petrecut la masters-ul de la Shanghai. Exista un obicei, si anume acela, ca invingatorul turneului BRD Nastase Tiriac Trophy sa aibe mai departe rezultate frumoase in circuit. Prin performanta lui Florian Mayer de-al scoate din competitie pe Rafael Nadal, avem un nou exemplu care confirma acest obicei. Acest german, care a castigat anul acesta la Bucuresti, cu jocul lui atipic, cu reverul slice executat cu doua maini, cu voleul de rever executat cu doua maini si cu variatia de efecte folosite, incomodeaza extrem de mult orice adversar. Pe deasupra mai are si un serviciu extrem de bun, la executarea caruia, am observat ca Mayer isi foloseste poate mai mult mobilitatea incheieturii mainii, decat alti jucatori, adaugand atat mai mult efect, cat si mai multa putere loviturii.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Una peste alta, acest “popas” facut de ATP in Asia a fost interesant, frumos si exotic, ca de fiecare data. Urmeaza cateva turnee in Europa inaintea terminarii sezonului, cu mult asteptatul ATP World Tour Finals la Londra.

Daca toamna s-ar prelungi pentru Murray

Vroiam de ceva vreme, sa spun, ca pentru Andy Murray, cel mai probabil, castigarea mult ravnitului prim titlu de Grand Slam, va veni cel mai probabil, la una dintre editiile urmatoare ale Australian Open-ului. Va voi spune si de ce cred asta.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cum a venit toamna, cum au si venit din nou rezultatele bune pentru Murray. Incet-incet incepe sezonul indoor, unde suprafata de joc chiar daca este una rapida, nu este la fel de rapida precum in turneele pe hard outdoor. Iar Andy cand simte o stabilitate adecvata sub picioare, poate scoate un joc de o exceptionala calitate, chiar si de atac, mai ales ca nu este o mare diferenta de calitate in loviturile lui de dreapta si de rever. Deja au venit doua titluri in doua saptamani pentru el. Primul la Bangkok cu aproximativ o saptamana in urma, iar acum la Tokyo, unde aproape l-a spulberat pe Rafael Nadal  (mai ales in setul decisiv), unde s-a impus cu scorul de 3-6, 6-2, 6-0. Bucuria este si mai mare in familia Murray, pentru ca la dublu in cadrul aceluias turneu de la Tokyo, Andy s-a impus impreuna cu fratele lui Jamie Murray.

Daca aceasta forma pentru Andy ar continua si in inceputul de sezon urmator, atunci scotianul ar deveni un candidat extrem de serios la castigarea Australian Open-ului, pentru ca suprafata de joc al turneului australian nu este cea mai rapida suprafata hard. Si prin prizma celor doua finale jucate deja de scotian la turneul de Mare Slem australian, ne pot determina sa gandim astfel.

La Beijing, tot in aceasta saptamana, mi-a atras atentia Tomas Berdych, cu jocul lui destul de plat, rapid, in unghiuri, cu care a reusit sa se impuna, trecand si de Fernando Verdasco (cu 6-1, 6-0 !!!), Jo-Wilfried Tsonga si Marin Cilic. Jocul de contraatac a dat roade. Totusi, nu pot sa spun, ca m-a impresionat in mod deosebit Berdych, pentru ca foarte usor poate fi scos din ritm, dupa parerea mea. Un joc variat il scoate prea usor din acea zona de confort, de unde contraataca lung. Este insa pe un drum bun, iar un eventual loc printre primii opt jucatori ai lumii la sfarsitul sezonului ar fi pe deplin meritat.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cand ? Unde ?

Este interesant contextul, in care scriu acest articol. Turneul WTA de la Beijing iar ne pune pe ganduri, iar ne face sa visam, si iar ne face sa analizam.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Monica Niculescu a reusit s-o invinga la acest turneu pe nimeni alta, decat castigatoarea de anul acesta al Roland Garros-ului, Na Li, cu scorul de 6-4, 6-0. Fiind primul meci al lui Na Li de dupa infrangerea din primul tur al US Open-ului de anul acesta, tot in fata unei jucatoare din tara, Simona Halep, rezultatul devine si mai interesant, si ma determina sa-mi pun intrebari.

Daca doua jucatoare din tara au reusit sa invinga campioana de la Roland Garros, CAND va castiga o jucatoare sau un jucator de la noi din nou un titlu de Grand Slam ? Cand se vor lega evolutiile cuiva in asa fel pe durata a doua saptamani, incat sa ridice trofeul la final ? A doua intrebare UNDE ar putea veni acest triumf, pe sol australian (Australian Open), pe sol francez (Roland Garros), pe sol englez (Wimbledon) sau pe sol american (US Open) ?

Ca sa ma intorc la victoria de exceptie a lui Monica Niculescu in fata lui Na Li, aceasta vine dupa ce Monica inca nu a reusit pana acum sa invinga nici o jucatoare de top 10 mondial…

Acest subiect al articolului de azi, iar ma face sa ma gandesc, cat de aproape au fost Horia Tecau si Robert Lindstedt in 2010 si 2011 sa castige Wimbledon-ul la dublu,cand au ajuns pana in marea finala.

Tipsarevic(torios) pentru prima data

V-am mai zis eu si anul trecut, ca in momentul cand circuitul ATP ajunge in Asia, atmosfera este una aparte, speciala, un pic chiar misterioasa, iar meciurile curg un pic mai altfel. Kuala Lumpur, Bangkok, Tokyo, Beijing si Shanghai vor fi gazdele acestei parti fascinante din circuit.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Nimeni nu poate nega faptul, ca de cand Serbia a castigat Cupa Davis in 2010, jucatorii din aceasta tara fac lucruri uimitoare in circuit. Bineinteles, primul gand ne duce la Novak Djokovic, care in 2011 a cucerit 3 trofee de Grand Slam, dar un alt jucator, care intr-o forma buna este capabil sa bata orice jucator, Janko Tipsarevic a avut si el un sezon 2011 bun pana acum, si a reusit sa ridice in sfarsit primul lui trofeu ATP din cariera (dupa mai multe finale pierdute).

Iata, ca primul trofeu al acestui jucator extrem de darz, Janko Tipsarevic, vine tocmai in Kuala Lumpur, unde in finala a trecut de Marcos Baghdatis. Tipsarevic este un jucator special, are un joc placut ochiului, agresiv, dar care parca isi poate pierde dintr-un moment in altul concentrarea, iar tot ceea ce cladeste in timpul unui meci, il poate pierde extrem de rapid. Primul lui serviciu este aproape imparabil. Isi arunca mingea mult inainte, astfel acopera mai mult mingea, asa poate accentua mult forta loviturii. Are in bagajul tehnic si loviturile razante cu fileul, care il pun mai tot timpul in pozitie de atac. Fizic este bine pregatit, insa, nu mi se pare inca un jucator, care poate sa duca un meci intreg la acelas nivel. Totusi, el a fost pana acum singurul jucator din top 20, care nu a castigat pana acum nici un trofeu ATP, dar asta s-a schimbat la Kuala Lumpur anul acesta. Cum am mai spus, Tipsarevic poate sa invinga pe oricine, cand se afla intr-o forma buna,  asa ca nu m-ar mira sa castige si turnee mai mari in viitorul apropiat.

Ultima septembrie la BRD Nastase Tiriac Trophy

Ce zile de septembrie frumoase au spus ramas bun turneului BRD Nastase Tiriac Trophy, care se muta de anul viitor in luna aprilie, in plina perioada de zgura al sezonului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com.)

Florian Mayer devine si el castigatorul unui titlu ATP chiar la Bucuresti, cu ajutorul unui joc demn de un jucator de top 10 mondial (indraznesc sa spun). Rar se poate vedea un jucator, care poate varia jocul cum o faca germanul. Stilurile de joc, efectele folosite, si intensitatea loviturilor le schimba intr-un ritm ametitor, care fac ca un adversar sa nu-si prea poata construi un plan tactic impotriva lui inainte de meci.

De cand Andre Agassi s-a retras, n-am mai vazut pe cineva returnand servicii atat de agresiv si atat de plasat. Chiar daca nu sunt un mare fan al germanului, trebuie sa recunos, ca are un joc extrem de solid pe toate suprafetele. Remarc slice-ul lui de rever cu doua maini, care este atat de bine executat, incat chiar daca adversarul o returneaza, nu o poate returna agresiv. Toata gama de efecte folosita de german il ajuta mult pe acesta, care nu are o explozie foarte mare in lovituri. Totusi, cand doreste sa accelereze, il ajuta miscarea extrem de ampla mai ales pe forehand. Pablo Andujar pierde a doua finala consecutiva la Bucuresti, dar zic, ca are si el potential ca in viitor sa castige acest turneu. Anul trecut a fost invins de Juan Ignacio Chela, pe care anul acesta Andujar l-a invins in semifinale.

Per ansamblu a fost un turneu extrem de bun. Am fost impresionat de reverul cu o singura mana al unui alt jucator din semifinale, Filippo Volandri. Mai rar se poate vedea o lovitura atat de tehnica si atat de curata de rever cu o singura mana. Reverul top spin al italianului executat atat de curajos de fiecare data, a fost pentru mine o adevarata incantare de urmarit.

La anul, cand turneul se va desfasura inaintea Roland Garros-ului, ma astept la un turneu si mai tare, si sunt sigur ca vom urmarii meciuri, cum poate n-au mai fost demult in Bucuresti. O intrebare as avea pentru voi: ce jucatori ati dori sa vedeti  jucand in viitor la BRD Nastase Tiriac Trophy ?

 

Ieri BCR Open Romania, azi BRD Nastase Tiriac Trophy

Saptamana aceasta avem privilegiul de a vedea la Bucuresti, la Arenele BNR, un turneu pe zgura, din cadrul ATP World Tour 250 Series.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Acest turneu, care si-a schimbat denumirea din BCR Open Romania in BRD Nastase Tiriac Trophy, este prezent in calendarul ATP din anul 1993. De atunci multi jucatori celebrii au pasit pe zgura bucuresteana, printre castigatorii la simplu al turneului, numarandu-se de exemplu: Goran Ivanisevic (fost castigator la Wimbledon), Thomas Muster (fost castigator la Roland Garros), David Ferrer, Gilles Simon, si anul trecut Juan Ignacio Chela.

Chiar daca la simplu inca nu avem un castigator din tara, mentionez ca in anul 1998 Andrei Pavel si Gabriel Trifu au castigat la dublu BCR Open Romania.

Din 2012, acest turneu bucurestean se va muta in calendarul competitional, si se va desfasura in perioada de primavara al anului si nu in perioada de toamna al anului ca pana acum. Dupa cum am mai spus, dupa parerea mea, aceasta mutare va fi de bun augur, deoarece in acea perioada in care se va desfasura turneul de anul viitor, se desfasoara foarte multe turnee pe zgura, fiind totodata perioada in care se face pregatirea jucatorilor pentru celebrul Grand Slam pe zgura, Roland Garros. Si pana acum am putut vedea la lucru jucatori celebrii din lumea tenisului, dar anticipez, ca de la anul numarul acestora pe tablou se va marii semnificativ.

Mutarea australiana

Intalnirea in Cupa Davis dintre Australia si Elvetia a reaprins focul unei vechi rivalitati (Federer-Hewitt) si a adus niste exemple de planuri tactice excelente, alese asemenea unor jucatori de sah.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Stiut fiind faptul, ca tara gazda poate alege suprafata de joc, pe care se vor disputa meciurile acestei  intalniri, Australia, spre surprinderea mea, a ales iarba de la Sydney. M-a socat deoarece, starul elvetienilor, Roger Federer a dominat cu cativa ani  in urma mai mult decat autoritar aceasta suprafata rapida. Totusi, am inteles aceasta alegere, deoarece, Federer anul acesta a avut cel mai slab rezultat (sferturi) chiar la Grand Slam-ul disputat pe iarba de la Wimbledon. Un alt aspect in alegerea acestei suprafete de joc, ma gandesc, ca a fost si faptul, ca jocul lui Roger in ultimul timp a fost caracterizat nu numai de agresivitate ci si de multe erori nefortate, ceea ce pe o suprafata atat de rapida, cu schimburi atat de rapide, poate fi un avantaj pentru australieni. Sa nu uitam, ca poate cel mai bun jucator al Australiei, fostul nr.1 mondial, Lleyton Hewitt, a castigat mai demult Wimbledon-ul, deci se simte extraordinar pe  iarba, iar in 2010 in finala turneului de la Halle, a castigat chiar impotriva elvetianului.

Mult asteptatul meci, dintre cei doi rivali, a fost un prilej de revansa pentru Federer, pentru pierderea meciului de cinci seturi impotriva lui Hewitt tot in Cupa Davis, la inceputul anilor 2000. Totusi, dupa un prim set pierdut de elvetian, acesta a inceput din ce in ce mai mult sa se reacomodeze cu suprafata de joc, jocul lui revenind aproape la nivelul care-l recomanda acum cativa ani ca dominatorul acestei suprafete. Hewitt m-a surprins prin nivelul extrem de ridicat  al jocului sau, chiar daca a trebuit sa se recunoasca invins la sfarsitul a patru seturi. Sunt curios la sfarsitul celor cinci intalniri intre Australia si Elvetia, cine va iesi invingator ? ……… Ca un ultim rand, remarc, ca Stanislas Wawrinka, celalalt jucator elvetian, nu a facut mari furori niciodata pe iarba, din cate imi aduc eu aminte.

 

In comeback

Pe Serena Williams si Rafael Nadal cine ii vedea in finala US Open-ului acum cateva luni ? Mai ales ca Serena Williams a lipsit atat de mult timp din circuit, iar Rafa nu a mai fost atat de consistent in joc ca in anii trecuti.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Serena dupa ce joc a practicat de la revenire, plina de incredere, cu un serviciu pe care chiar si in circuitul masculin cu greu l-ar returna adversarii (daca l-ar returna), cu o dreapta si cu un rever care nu-si gresesc tinta, fac sa fie doar o chestiune de timp pana ce va ajunge iar nr.1 in lume. In orice caz, Samantha Stosur, pe care o consider, in momentul actual, poate singura jucatoare care-i poate face fata Serenei, va avea in finala o adevarata “pradatoare” in  fata. Lui Stosur trebuie sa-i functioneze acel celebru serviciu kick in exterior, si jocul la serviciu in general. Ca s-o poata invinge pe Serena, trebuie s-o domine mental, ceea  ce greu o va putea face, chiar daca ii va functiona atat serviciul, cat si forehand-ul puternic si infasurat. Stosur trebuie sa lungeasca punctele, dar trebuie sa fie pregatita sa depuna un efort fizic extraordinar, deoarece Serena o va supune unei “ploi de de mingi” puternice si bine plasate.

Nadal reapare si el, dupa ce in masters-urile dinaintea US Open-ului nu a convins. Dupa ce a pierdut finala de la Wimbledon in fata lui Djokovic, a parut destul de vulnerabil, dar cu capacitatea lui de a se regrupa extraordinar, revine foarte hotarat la cel mai inalt nivel. Dovada meciurile destul de usor castigate in fata lui David Nalbandian, Andy Roddick si Andy Murray. Finala cu Novak Djokovic va fi din nou un test greu pentru Nadal, ca dealtfel fiecare meci impotriva sarbului din acest an, mai ales ca suprafata rapida, si faptul ca mingea nu sare atat de inalt, il avantajeazape sarb, deoarece efectele lui Rafa n-au aceasi eficacitate. Nadal cred ca a  invatat din meciurile cu Djokovic si va incerca sa fie mai agresiv, deoarece raliurile lungi nu-l avantajeaza, asa cum il avantajeaza cu alti jucatori. Nadal va trebui sa schimbe tactica. Novak nu a mai fost chiar atat de solid in aceasta editie de US Open, ca in turneele precedente din acest an, dar ramane acel om aproape de nebatut in 2011. Va fi interesant daca sarbul va reusi sa dezvolte un joc de presiune pe reverul lui Nadal, caci dupa parerea mea, asta poate fi o cheie al meciului. Djokovic trebuie sa fie foarte atent la serviciul lui, deoarece tot planul lui tactic se poate narui, daca va ezita la serviciu. Voi ce spuneti ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)