Tipsarevic(torios) pentru prima data

V-am mai zis eu si anul trecut, ca in momentul cand circuitul ATP ajunge in Asia, atmosfera este una aparte, speciala, un pic chiar misterioasa, iar meciurile curg un pic mai altfel. Kuala Lumpur, Bangkok, Tokyo, Beijing si Shanghai vor fi gazdele acestei parti fascinante din circuit.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Nimeni nu poate nega faptul, ca de cand Serbia a castigat Cupa Davis in 2010, jucatorii din aceasta tara fac lucruri uimitoare in circuit. Bineinteles, primul gand ne duce la Novak Djokovic, care in 2011 a cucerit 3 trofee de Grand Slam, dar un alt jucator, care intr-o forma buna este capabil sa bata orice jucator, Janko Tipsarevic a avut si el un sezon 2011 bun pana acum, si a reusit sa ridice in sfarsit primul lui trofeu ATP din cariera (dupa mai multe finale pierdute).

Iata, ca primul trofeu al acestui jucator extrem de darz, Janko Tipsarevic, vine tocmai in Kuala Lumpur, unde in finala a trecut de Marcos Baghdatis. Tipsarevic este un jucator special, are un joc placut ochiului, agresiv, dar care parca isi poate pierde dintr-un moment in altul concentrarea, iar tot ceea ce cladeste in timpul unui meci, il poate pierde extrem de rapid. Primul lui serviciu este aproape imparabil. Isi arunca mingea mult inainte, astfel acopera mai mult mingea, asa poate accentua mult forta loviturii. Are in bagajul tehnic si loviturile razante cu fileul, care il pun mai tot timpul in pozitie de atac. Fizic este bine pregatit, insa, nu mi se pare inca un jucator, care poate sa duca un meci intreg la acelas nivel. Totusi, el a fost pana acum singurul jucator din top 20, care nu a castigat pana acum nici un trofeu ATP, dar asta s-a schimbat la Kuala Lumpur anul acesta. Cum am mai spus, Tipsarevic poate sa invinga pe oricine, cand se afla intr-o forma buna,  asa ca nu m-ar mira sa castige si turnee mai mari in viitorul apropiat.

Ultima septembrie la BRD Nastase Tiriac Trophy

Ce zile de septembrie frumoase au spus ramas bun turneului BRD Nastase Tiriac Trophy, care se muta de anul viitor in luna aprilie, in plina perioada de zgura al sezonului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com.)

Florian Mayer devine si el castigatorul unui titlu ATP chiar la Bucuresti, cu ajutorul unui joc demn de un jucator de top 10 mondial (indraznesc sa spun). Rar se poate vedea un jucator, care poate varia jocul cum o faca germanul. Stilurile de joc, efectele folosite, si intensitatea loviturilor le schimba intr-un ritm ametitor, care fac ca un adversar sa nu-si prea poata construi un plan tactic impotriva lui inainte de meci.

De cand Andre Agassi s-a retras, n-am mai vazut pe cineva returnand servicii atat de agresiv si atat de plasat. Chiar daca nu sunt un mare fan al germanului, trebuie sa recunos, ca are un joc extrem de solid pe toate suprafetele. Remarc slice-ul lui de rever cu doua maini, care este atat de bine executat, incat chiar daca adversarul o returneaza, nu o poate returna agresiv. Toata gama de efecte folosita de german il ajuta mult pe acesta, care nu are o explozie foarte mare in lovituri. Totusi, cand doreste sa accelereze, il ajuta miscarea extrem de ampla mai ales pe forehand. Pablo Andujar pierde a doua finala consecutiva la Bucuresti, dar zic, ca are si el potential ca in viitor sa castige acest turneu. Anul trecut a fost invins de Juan Ignacio Chela, pe care anul acesta Andujar l-a invins in semifinale.

Per ansamblu a fost un turneu extrem de bun. Am fost impresionat de reverul cu o singura mana al unui alt jucator din semifinale, Filippo Volandri. Mai rar se poate vedea o lovitura atat de tehnica si atat de curata de rever cu o singura mana. Reverul top spin al italianului executat atat de curajos de fiecare data, a fost pentru mine o adevarata incantare de urmarit.

La anul, cand turneul se va desfasura inaintea Roland Garros-ului, ma astept la un turneu si mai tare, si sunt sigur ca vom urmarii meciuri, cum poate n-au mai fost demult in Bucuresti. O intrebare as avea pentru voi: ce jucatori ati dori sa vedeti  jucand in viitor la BRD Nastase Tiriac Trophy ?

 

Ieri BCR Open Romania, azi BRD Nastase Tiriac Trophy

Saptamana aceasta avem privilegiul de a vedea la Bucuresti, la Arenele BNR, un turneu pe zgura, din cadrul ATP World Tour 250 Series.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Acest turneu, care si-a schimbat denumirea din BCR Open Romania in BRD Nastase Tiriac Trophy, este prezent in calendarul ATP din anul 1993. De atunci multi jucatori celebrii au pasit pe zgura bucuresteana, printre castigatorii la simplu al turneului, numarandu-se de exemplu: Goran Ivanisevic (fost castigator la Wimbledon), Thomas Muster (fost castigator la Roland Garros), David Ferrer, Gilles Simon, si anul trecut Juan Ignacio Chela.

Chiar daca la simplu inca nu avem un castigator din tara, mentionez ca in anul 1998 Andrei Pavel si Gabriel Trifu au castigat la dublu BCR Open Romania.

Din 2012, acest turneu bucurestean se va muta in calendarul competitional, si se va desfasura in perioada de primavara al anului si nu in perioada de toamna al anului ca pana acum. Dupa cum am mai spus, dupa parerea mea, aceasta mutare va fi de bun augur, deoarece in acea perioada in care se va desfasura turneul de anul viitor, se desfasoara foarte multe turnee pe zgura, fiind totodata perioada in care se face pregatirea jucatorilor pentru celebrul Grand Slam pe zgura, Roland Garros. Si pana acum am putut vedea la lucru jucatori celebrii din lumea tenisului, dar anticipez, ca de la anul numarul acestora pe tablou se va marii semnificativ.

Mutarea australiana

Intalnirea in Cupa Davis dintre Australia si Elvetia a reaprins focul unei vechi rivalitati (Federer-Hewitt) si a adus niste exemple de planuri tactice excelente, alese asemenea unor jucatori de sah.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Stiut fiind faptul, ca tara gazda poate alege suprafata de joc, pe care se vor disputa meciurile acestei  intalniri, Australia, spre surprinderea mea, a ales iarba de la Sydney. M-a socat deoarece, starul elvetienilor, Roger Federer a dominat cu cativa ani  in urma mai mult decat autoritar aceasta suprafata rapida. Totusi, am inteles aceasta alegere, deoarece, Federer anul acesta a avut cel mai slab rezultat (sferturi) chiar la Grand Slam-ul disputat pe iarba de la Wimbledon. Un alt aspect in alegerea acestei suprafete de joc, ma gandesc, ca a fost si faptul, ca jocul lui Roger in ultimul timp a fost caracterizat nu numai de agresivitate ci si de multe erori nefortate, ceea ce pe o suprafata atat de rapida, cu schimburi atat de rapide, poate fi un avantaj pentru australieni. Sa nu uitam, ca poate cel mai bun jucator al Australiei, fostul nr.1 mondial, Lleyton Hewitt, a castigat mai demult Wimbledon-ul, deci se simte extraordinar pe  iarba, iar in 2010 in finala turneului de la Halle, a castigat chiar impotriva elvetianului.

Mult asteptatul meci, dintre cei doi rivali, a fost un prilej de revansa pentru Federer, pentru pierderea meciului de cinci seturi impotriva lui Hewitt tot in Cupa Davis, la inceputul anilor 2000. Totusi, dupa un prim set pierdut de elvetian, acesta a inceput din ce in ce mai mult sa se reacomodeze cu suprafata de joc, jocul lui revenind aproape la nivelul care-l recomanda acum cativa ani ca dominatorul acestei suprafete. Hewitt m-a surprins prin nivelul extrem de ridicat  al jocului sau, chiar daca a trebuit sa se recunoasca invins la sfarsitul a patru seturi. Sunt curios la sfarsitul celor cinci intalniri intre Australia si Elvetia, cine va iesi invingator ? ……… Ca un ultim rand, remarc, ca Stanislas Wawrinka, celalalt jucator elvetian, nu a facut mari furori niciodata pe iarba, din cate imi aduc eu aminte.

 

In comeback

Pe Serena Williams si Rafael Nadal cine ii vedea in finala US Open-ului acum cateva luni ? Mai ales ca Serena Williams a lipsit atat de mult timp din circuit, iar Rafa nu a mai fost atat de consistent in joc ca in anii trecuti.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Serena dupa ce joc a practicat de la revenire, plina de incredere, cu un serviciu pe care chiar si in circuitul masculin cu greu l-ar returna adversarii (daca l-ar returna), cu o dreapta si cu un rever care nu-si gresesc tinta, fac sa fie doar o chestiune de timp pana ce va ajunge iar nr.1 in lume. In orice caz, Samantha Stosur, pe care o consider, in momentul actual, poate singura jucatoare care-i poate face fata Serenei, va avea in finala o adevarata “pradatoare” in  fata. Lui Stosur trebuie sa-i functioneze acel celebru serviciu kick in exterior, si jocul la serviciu in general. Ca s-o poata invinge pe Serena, trebuie s-o domine mental, ceea  ce greu o va putea face, chiar daca ii va functiona atat serviciul, cat si forehand-ul puternic si infasurat. Stosur trebuie sa lungeasca punctele, dar trebuie sa fie pregatita sa depuna un efort fizic extraordinar, deoarece Serena o va supune unei “ploi de de mingi” puternice si bine plasate.

Nadal reapare si el, dupa ce in masters-urile dinaintea US Open-ului nu a convins. Dupa ce a pierdut finala de la Wimbledon in fata lui Djokovic, a parut destul de vulnerabil, dar cu capacitatea lui de a se regrupa extraordinar, revine foarte hotarat la cel mai inalt nivel. Dovada meciurile destul de usor castigate in fata lui David Nalbandian, Andy Roddick si Andy Murray. Finala cu Novak Djokovic va fi din nou un test greu pentru Nadal, ca dealtfel fiecare meci impotriva sarbului din acest an, mai ales ca suprafata rapida, si faptul ca mingea nu sare atat de inalt, il avantajeazape sarb, deoarece efectele lui Rafa n-au aceasi eficacitate. Nadal cred ca a  invatat din meciurile cu Djokovic si va incerca sa fie mai agresiv, deoarece raliurile lungi nu-l avantajeaza, asa cum il avantajeaza cu alti jucatori. Nadal va trebui sa schimbe tactica. Novak nu a mai fost chiar atat de solid in aceasta editie de US Open, ca in turneele precedente din acest an, dar ramane acel om aproape de nebatut in 2011. Va fi interesant daca sarbul va reusi sa dezvolte un joc de presiune pe reverul lui Nadal, caci dupa parerea mea, asta poate fi o cheie al meciului. Djokovic trebuie sa fie foarte atent la serviciul lui, deoarece tot planul lui tactic se poate narui, daca va ezita la serviciu. Voi ce spuneti ?

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Asii din maneca

Dintre americani, pe tabloul de simplu masculin de la US Open, in mod surprinzator oarecum, cei care avanseaza cel mai adanc pe tablou, sunt Andy Roddick si John Isner. Acesti doi jucatori, chiar daca sunt diferiti, au foarte multe lucruri in comun.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Cei doi americani sunt croiti pentru asemenea suprafata de joc rapida. Ambii se bazeaza pe un serviciu exploziv, pe un joc rapid din spatele terenului. Ambii jucatori lovesc reverul cu doua maini, si ambii jucatori au lovituri destul de plate, care sunt extrem de eficace pe hard-ul american. Sunt doi jucatori carora le place jocul cu un ritm alert.

Ambii jucatori servesc extrem de multi asi, si joaca incredibil de bine tie-break-urile. Isner de doi ani de zile, conform statisticilor, are cel mai bun palmares la acest capitol. Si Roddick a fost fruntas la acest capitol cu cativa ani in urma. Aceste tie-break-uri sunt foarte importante pe o asemenea suprafata de joc, unde serviciul are o importanta mai mare, deoarece se castiga mai greu impotriva serviciului.

Ca fapt divers, cei doi jucatori chiar si fizic se aseamana, amandoi sunt inalti, amandoi poarta basca in timpul meciurilor.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Palmaresul in ansamblu este de partea lui Andy Roddick deocamdata, dar sunt jucatori din generatii diferite. Roddick, fost castigator la US Open (dealtfel este singurul sau titlu de Grand Slam pana acum), dupa un sezon destul de sters, reapare acolo, unde poate se simte cel mai bine. Sunt curios, daca vor reusi sa treaca de sferturile de finala.

Macar atat pentru Ana

Ce placut surprins am fost de jocul fostei lidere mondiale, si fostei catigatoare de la Roland Garros, Ana Ivanovic la aceasta editie al US Open-lui.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Jocul jucatoarei din Serbia merita amintit, chiar daca a pierdut in optimile de finala in fata Serenei Williams, pentru ca s-a schimbat total. Se vede ardoarea ei de a redeveni nr.1 mondial, doar ca asta va mai dura un pic. Ceea ce vreau sa subliniez in primul rand, este miscarea extraordinara in teren al Anei, deplasarea ei in teren, ceea ce in urma cu ceva timp era un pic mai deficitara. Se vede rodul muncii depuse la antrenamente. Este din ce in ce mai supla, mai dinamica pe teren, ajunge la mingi la care cu ceva timp in urma nu ajungea. Ca fapt divers, cred ca mi-am schimbat parerea cu privire la cine este cea mai frumoasa jucatoare din circuit.  :)

Am vazut in meciul ei cu Serena, ca a devenit extrem de agresiva, intra extrem de mult in teren, chiar si in fata unei jucatoare atat de ofensive ca Serena Williams. Loviturile ei au devenit mai ascutite atat pe backhand, cat si pe forehand. Singurul aspect din jocul ei, care inca lasa de dorit, dupa parerea mea, este serviciul destul de vulnerabil. Am fost un pic atent la miscarea la serviciu al Anei si parca mi se pare un pic rigida aceasta miscare. Trebuie sa mai adauge atat un efect mai accentuat, cat si plasament mai bun acestei lovituri, pentru a deveni extrem de periculoasa. Oricum salut aceasta schimbare in bine al jocului ei.

Apropo de agresivitate, amintesc si de Roger Federer, care pana acum inainteaza extrem de sigur in turneu. Este agresiv, ataca mai tot timpul. In meciul cu Juan Monaco a reusit 42 de lovituri castigatoare in 82 de minute !!! Cred ca aceste cifre spun multe. Oricat de placut ar fi ochiului acest joc al lui Federer, in ultimele luni jocul lui a fost plin cu greseli nefortate, deci nu sunt convins ca va avansa foarte departe pe tabloul turneului pe care l-a castigat de 5 ori pana acum. Va ramane de vazut.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Va veni si pentru Murray ?

Eu nu am mai vazut demult un jucator, care sa fie atat de mult influentat de dispozitia lui de joc de moment, ca Andy Murray.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Interesant este, ca daca un privitor se uita la jocul lui Andy, nu prea vede diferente intre loviturile lui. Aici ma refer, ca loviturile lui de backhand, forehand si serviciul sunt toate cam la acelas nivel. Nu are neaparat o parte mai slaba. Daca ii merge jocul, atunci ii merge tot, daca nu-i merge jocul, nu merge nimic asa cum ar trebui.

Jucatorul, care este in cautarea primului titlu de Grand Slam, este foarte influentat de starea lui psihica de moment. Acest lucru s-a vazut si in meciul dIn turul doi de la US Open, impotriva lui Robin Haase (aflat intr-o forma extrem de buna). Murray a fost condus cu doi la zero la seturi, iar dupa aceea, parca s-a trezit dintr-o amorteala si a inceput incet-incet sa-si impuna jocul. Acest Murray trebuie atacat mai tot timpul variat, altfel celebra sa aparare isi va spune cuvantul, iar pe o suprafata de joc atat de iute ca hard-ul de la US Open, ii ofera si un  avantaj loviturilor lui de atac plate de forehand si backhand.

Murray a avut de la inceputul turneului adversari extrem de dificili, si se pare ca se descurca bine pana acum. In turul intai, l-a infruntat pe Somdev Devvarman, in turul doi pe Robin Haase, iar in turul trei va intalni un jucator spaniol mai atipic, Feliciano Lopez. Cand vorbesti de jucatori spanioli, automat te duce gandul la jucatori cu un joc din spatele terenului bazat pe anduranta, cu reverul cu doua maini, care se simt cel mai bine pe zgura. Feliciano Lopez este chiar opusul. Este un jucator care practica un serviciu-voleu, cu rever cu o singura mana destul de plat, cu slice de rever bun, voleu bun, iar suprafata rapida de la US Open ii convine de minune. Va fi interesanta infruntarea celor doi sub privirile americanilor, care suta la suta vor primi show-ul pe care-l doresc.

New York- ul aplauda

Trei jucatoare, mi-au lasat o impresie extraordinara cu ocazia acestui inceput de US Open: Serena Williams, Maria Sharapova si Francesca Schiavone. Va voi spune si de ce.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Serena Williams este, dupa parerea mea, cea mai dominatoare jucatoare din lume la ora actuala. Loviturile rapide si jocul extrem de rapid in unghiuri, serviciul puternic, precis si o deplasare in teren fantastica o recomanda drept favorita la castigarea Open-ului american. Are o viziune a jocului extrem de dezvoltata si o ajuta si experienta. Daca cineva nu o prinde intr-o zi intr-o forma extrem de slaba in decursul turneului, atunci trofeul va reveni in posesia Serenei Williams.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Maria Sharapova pare sa fie intr-o forma de zile mari, dar mi-e teama de fluctuatiile ei. Serviciul ei s-a imbunatatit mult de la Wimbledon-ul de anul acesta, executa extraordinar de bine loviturile inalte, de deasupra umarului, pentru ca poate apasa mult pe o astfel de minge, lovitura fiind extrem de agresiva. Chiar daca a ezitat un pic in primul tur, revenirea ei, iar in turul urmator spulberarea adversarei, o recomanda drept una dintre favorite la titlu. Un alt semn bun din jocul ei este functionarea la un nivel extrem de inalt a loviturilor in cros, atat de pe dreapta cat si pe rever.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Francesca Schiavone pare sa treaca si ea extrem de usor de adversarele ei in acest inceput de US Open. Fosta castigatoare a Roland Garros-ului se pare ca se acomodeaza din ce in ce mai mult cu suprafata hard. De mentionat ar fi reverul ei superb cu o singura mana, pe care il executa mult mai usor pe o suprafata de joc, pe care mingea nu sare foarte sus. Singura problema pentru reverul ei ar putea-o reprezenta rapiditatea suprafetei, care o va determina sa faca acea miscare la rever (dealtfel ampla) intr-un timp mult mai scurt.

Daca se intampla la Wimbledon, atunci …

Din cauza unui rezultat din turul intai al US Open-ului, ma tot gandesc, ce s-ar fi intamplat, daca el venea la Wimbledon-ul de anul acesta ? Ei bine, daca el venea atunci, am fi avut o castigatoare din tara la Grand Slam-ul londonez. Dupa cum probabil ati ghicit, este vorba despre victoria Alexandrei Dulgheru in fata castigatoarei de la Wimbledon, Petra Kvitova.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Alexandra Dulgheru a reusit tactic, sa-i serveasca Petrei Kvitova exact jocul de care avea nevoie. Si anume, in primul rand, sa n-o lase pe adversara sa atace. Iar asta i-a reusit prin retururi lungi de serviciu extrem de bune. Loviturile Alexandrei au fost in general destul de lungi, astfel a reusit s-o impinga mai mult in spatele terenului pe Kvitova, reusind sa diminueze agresivitatea deja celebra al adversarei. Serviciul a fost din nou un atu in jocul lui Dulgheru, astfel a reusit s-o forteze pe Kvitova sa faca multe greseli neasteptate.

Multi se bucura pentru faptul, ca in turul doi se vor afla fata in fata Alexandra Dulgheru si Monica Niculescu. Multi spun, ca macar asa vom avea o reprezentanta in turul trei… Eu spun, ca ar fi fost mai bine sa cada cu adversare diferite fiecare, pentru ca astfel puteam avea doua reprezentante in turul trei (ceea ce nu mai este posibil datorita tabloului). Nu stiu pana cand le va fi frica unora de competitie, pentru ca eu asta vad intr-o gandire ca al lor. Desi nu-mi place nici s-o aud, si cu atat mai mult nici s-o spun, dar: Mentalitatea trebuie sa se schimbe !

(Sursa fotografiei: photobucket.com)