Steffi – seriozitatea succesului si succesul seriozitatii

Vreau cu aceasta ocazie sa scriu cateva randuri, sau mai bine spus sa schitez cate ceva din “portretul”  carierei unei jucatoare numita Steffi Graf. Seriozitatea si urmarirea scopurilor bine stabilite de Steffi, i-au adus 22 de titluri de Mare Slem, care inseamna ca intr-o ierarhie, la aceasta categorie este a doua jucatoare dupa legendara Margaret Court, cu cele 24 titluri castigate. “Condimentatul” stil de joc al ei, despre care voi scrie un pic mai jos, i-a adus cel putin 4 titluri de mare slem, la fiecare 4 turnee de Grand Slam. Anul 1988 aducandu-i ceva nemaiintalnit pana atunci, devenind prima jucatoare care castiga intr-un an toate cele 4 turnee majore si nu oricum ci in formatul cu suprafetele diferite si intregind “comoare anului 1988″ cu titlul olimpic. Cele 107 titluri la simplu si  cele 11 la dublu castigate conferind un loc aparte lui Steffi Graf in istoria acestui sport.

Despre jocul ei cum am mai formulat, adica “condimentat” vroiam sa inteleg  puterea de adaptabilitate la orice fel de suprafata intalnita, un stil ce “dizolva” jocul multor oponente, impunand strictetea jocului ei si mai ales strictetea loviturilor ei. Apropo de strictetea loviturilor lui Steffi nu pot sa nu amintesc, oricat de sumare ar fi aceste randuri despre ea, de slice-ul formidabil pe care-l poseda, fiind una din caracteristica forte din paleta larga de lovituri, pe care cu concentrarea neintrerupta o folosea, pentru a simti de cat mai multe ori acel sentiment dulce si unic de a fi castigator.

Marat Safin- talent si explozie

Marat Safin personifica talentul si explozia interioara a unui jucator de tenis. Fiind cunoscut ca un om, in primul rand, onest si plin de umor, iar in al doilea rand, un jucator de tenis agresiv, vulcanic, si ambitios, hotarat. Poate chiar caracteristica lui principala este hotararea ca jucator de tenis. Carismaticul  jucator rus a castigat doua titluri de Mare Slem in doua secvente diferite ale carierei lui, primul in 2000, la US Open, invingandu-l in finala pe Pete Sampras, iar apoi la o distanta considerabila de cinci ani, adica in 2005 la Australian Open, dupa o semifinala de amintit impotriva lui Roger Federer, si o finala impotriva lui Lleyton Hewitt. Amintesc si cele cinci titluri de Masters castigate, iar un loc magic ocupa in cariera lui si cele doua titluri de Cupa Davis castigate in 2002 si 2006. A detinut locul intai in clasamentul ATP, ca si sora lui, Dinara Safina in clasamentul WTA.

Este caracterizat de un joc extrem de agresiv, cu lovituri puternice, dar si  de finete. Serviciul asemenea  unui bombardier rus, si reverul sau celebru cu doua maini distrugeau oponentul de multe ori. Mixtura dintre talent si forta la Marat Safin este naturala, fluenta. Mult amintita nervozitate a lui si ruperea atator rachete erau, dupa parerea mea, reprezentarea daruirii si hotararii  lui nu neaparat o slabiciune psihica.

In sirul anilor carierei lui Marat Safin  a avut multi antrenori celebrii, care au adus cate ceva in desfasurarea jocului  acestuia, dintre care amintesc aici pe Peter Lundgren, Hernan Gumy, si Shamil Tarpischev.

Pete Sampras- the record smasher

Pete Sampras – o intruchipare a tenisului in sine, tacut, modest, si campion cu un tenis frumos. Cariera lui este desprinsa dintr-o poveste cu eroi avand atatea titluri castigate si acestea “inramate” la inceputurile  si la sfarsitul lui cu cate un titlu la US Open, castigate impotriva celuilalt erou al tenisului Andre Agassi. Am crescut vazand castigarea celor 7 magice ale eroului, fiind vorba aici despre cele 7 titluri de la Wimbledon, dintr-un total de 14 titluri de Mare Slem, am mai vazut dominatia celor 6 ani ai lui in fruntea clasamentului profesionist si infruntari epice cu adversari epici: Andre Agassi, Boris Becker, Patrick Rafter, Michael Chang, Marcelo Rios, Carlos Moya.

Desi servicul atat de aclamat ar trebui sa inceapa descrierea jocului sau eu doresc sa scriu altceva despre stilul sau, serviciu-voleu atat de frumos. Pe mine personal cel mai mult m-a impresionat jocul sau la fileu, atat de precis si vizionar, si mai ales amortizarile din  fata fileului, cu racheta lui cu racordaj parca de “burete”, ale mingilor trimise cu ata putere de adversari. Reverul sau cu o singura mana tot la parametrii de erou al tenisului, iar alta lovitura care se ridica la acest nivel de lovitura de erou  este voleul din saritura, executata deasupra capului numit smash.

Tacut in teren si inafara lui, cu atitudine imaculata ma gandesc ca s-a nascut pentru a fi o “insigna” a ceea se numeste tenis.

Cuvinte (daca se poate) despre Federer

Cu toate ca in anii de copilarie am crescut urmarindu-l, idolatrinzandu-l pe Pete Sampras, trebuie sa-i dau cezarului ce-i al cezarului, si primul jucator despre care scriu cateva idei va fi Roger Federer. Nu din cauza titlurilor lui sau ale premiilor castigate, ci pur si simplu pentru deliciul vizionarii jocului sau. Reverul cu o singura mana nemaivazut (cel putin din punctul meu de vedere, mai ales la crosurile scurte), lovitura de drepta cu capacitate de a spulbera, servicii de o varietate enorma, voleul fin, precis si fluent, si jocul de picioare unic il fac sa para ca face foarte usor ceea ce face (probabil ca si face foarte usor). Nici nu mai amintesc de intalnirea atat de devreme a mingii incat loviturile parca sunt dropuri, care se intorc la adversar cu viteza de racheta, si de modul de joc demolator, cu unghiuri si efecte superbe.

Oricum nu trebuie povestit ci de vazut…..si aici  mai amintesc si de titlurile atat de numeroase si de prestigioase castigate. 15 titluri de Grand Slam a castigat pana acum, care momentan este record si eu consider ca mult timp va ramane asa(numarul oricum poate creste), mastersuri, titlul olimpic castigat la dublu, toate fiind extraordinare si greu de descris.

In 2009 a castigat si in sfarsit mult ravnitul Roland Garros. Demult au inceput discutiile , si dezbaterile cu privire daca Federer ar fi jucatorul cel mai bun al tuturor  timpurilor. Pentru mine este jucatorul care mi-a oferit si imi ofera poate cel mai bogat joc de tenis.