Program mai altfel: “Adidas Player Development Program”

Este un loc in Statele Unite Ale Americii unde jucatori de top se aduna, pentru a se antrena   intr-unul din cele mai evoluate programe de dezvoltare in tenis, “Adidas Player Development Program

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Acest loc este in Las Vegas, Nevada, unde jucatorii sunt ghidati (ca sa folosesc acest termen), de profesionisti de prim rang. Primul despre care doresc sa amintesc, este fostul preparator fizic al lui Andre Agassi, nimeni altul decat celebrul Gil Reyes. Alte doua nume la fel de enorme care ajuta dezvoltarea jucatorilor sunt Darren Cahill si Sven Groeneveld. Rolul acestora este atat de antrenor, preparator, cat si de ghid, de mentor. Rolul antrenorilor nu se limiteaza doar la a superviza ceea ce se petrece pe teren cu jucatorii, ci si ceea ce se intampla cu acestia si inafara terenului. Acest lucru presupune o relatie profesionala speciala intre jucator si antrenor, o incredere totala atat al jucatorului in profesionalismul, priceperea antrenorilor, cat si al antrenorilor in capacitatile jucatorului. Ca sa va faceti idee de amploare acestui program, voi aminti de cativa dintre jucatorii care au beneficiat de indrumarile antrenorilor acestui program: Ana Ivanovic (castigatoarea Roland Garros-ului din 2008 si fosta lidera mondiala), Fernando Verdasco, Sorana Cirstea.

Acest program a fost lansat (daca nu ma insel) in 2003, sub denumirea de “Adidas International Pro Team“, iar prima baza, prima locatie al acestuia a fost in Scottsdale, Arizona. Pentru orice jucator, consider, ca este un privilegiu de a evolua intr-o asemenea atmosfera profesionista. Este un loc ideal pentru a pregati performanta maxima in tenis.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Indian Wells – Anul trecut aici a inceput

Atat circuitul masculin ATP, cat si circuitul feminin WTA, au ajuns impreuna, intr-o zona cu soare, caldura, desert, palmieri si munti, o zona numita Indian Wells.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Numele Larry Ellison va suna cunoscut ? Este nimeni altul decat cofondatorul celebrului Oracle, care din 2009 a devenit proprietarul concursului de la Indian Wells. Acest turneu din Coachella Valley, California, dupa cele patru tunee de Grand Slam (Australian  Open, Roland Garros, Wimbledon, US Open) este poate cel mai spectaculos turneu din lume. Complexul Indian Wells Tennis Garden a fost realizat in anul 2000, este unul dintre cele mai spectaculoase complexe de tenis din lume, avand ca si teren central a doua arena ca marime din lume, cu o capacitate de peste 16000 de locuri. Daca vorbesc de cifre mari, sa amintesc ca fapt divers, ca in anul 2011 numarul spectatorilor a fost de peste 350000.

Este un turneu care se desfasoara pe o suprafata de joc rapida, si aduna atat jucatorii cat si jucatoarele din lumea tenisului. Anul trecut aici a inceput (daca nu ma  insel) sirul de finale din 2011 jucate si castigate de Novak Djokovic impotriva lui Rafael Nadal. Spectacolul intotdeauna a fost la cote maxime la acest turneu, care se desfasoara intr-un peisaj extrem de exotic, calm, unde parca si timpul incremeneste vazand tenis de cea mai buna calitate.

Stiluri si stiluri (Dubai, Acapulco)

Vreau cu ocazia acestui articol sa compar doua stiluri de joc al celor doi castigatori al celor doua turnee mentionate in titlu, Dubai si Acapulco.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

La Dubai pentru a cincia oara Roger Federer castiga splendid. La cea de a 20-a aniversare al turneului din Emiratele Arabe Unite, Roger a dat piept in finala cu Andy Murray, care parea sa faca fata pana la un moment dat iuresului de atacuri lansate de elvetian mai ales cu lovitura lui de forehand inside out cu care incerca sa destabilizeze apararea scotianului. Desi serviciul lui Andy (unul extrem de apasat la primul serviciu) a functionat foarte bine, din nou jocul scotianului s-a destramat in momentele cheie ale meciului. Din nou Murray s-a pierdut exact in momentele decisive ale seturilor. Se pare, ca  Andy poate lucra si evolua foarte mult si bine din punct de vedere tehnic si chiar si fizic, si totusi aceste probleme psihice parca nu le reuseste nicicum sa le depaseasca. Daca este o editie aniversara al acestui turneu, trebuie sa amintesc de un moment celebru, de intalnirea din 2005 dintre Roger Federer si Andre Agassi din varful celebrului Burj Al Arab, care a facut senzatie in lumea intreaga.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Si sa trec la comparatia despre care vorbeam.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Un alt jucator, cu un stil total diferit, triumfa cu regularitate in turneele pe zgura din America Latina, este vorba despre spaniolul David Ferrer, care leaga succesul lui recent de la Buenos Aires cu succesul de la Acapulco. Acest jucator truditor, are un stil bazat in primul si primul rand pe constanta. Nu prea are vedem in jocul lui lovituri, executii tehnice super spectaculoase, insa nici nu vedem fluctuatii prea mari in evolutiile lui. Care stil va place mai mult, unul super spectaculos si tehnic ca al lui Federer, sau unul super consistent, fara fluctuatii ca al lui Ferrer ?

Harnicia lui Agnieszka

Circuitul profesionist feminin de tenis WTA a poposit nu demult la Dubai, iar castigatoarea turneului a devenit o jucatoare extrem de harnica, Agnieszka Radwanska.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Pana acum nu am scris multe despre aceasta jucatoare, dar acest turneu mi-a oferit prilejul sa-i admir jocul extrem de harnic. Radwanska este o jucatoare foarte inselatoare, care lifteaza foarte mult mingile si cateodata da   senzatia ca se apara excesiv de mult, dar in momentul oportun vine  cu mingea decisiva. Se apleaca mult atat pe lovitura de forehand cat si pe lovitura de backhand,  adaugand multa stabilitate loviturilor. Agnieszka prefera jocul din spatele terenului, si m-a atras atentia folosirea mai frecventa de catre ea a loviturii de slice de forehand de aparare, o lovitura care se vede rar in circuit. Saptamana aceasta se disputa la Dubai turneul ATP de baieti, si cum ne-a obisnuit in decursul timpului, acest turneu are pe tablou nume foarte sonore.

Daca vorbeam de circuitul ATP, sa amintesc si de victoria lui Jurgen Melzer la Memphis, unde austriacul a aratat un joc super ofensiv. Urmarindu-l, mi-a atras atentia pozitia picioarelor austriacului la terminarea loviturilor de forehand din alergare. Aceste lovituri terminandu-le intr-o pozitie din care se putea lansa spre o noua lovitura, fara pasi suplimentari de regrupare. Jocul lui a fost presarat cu multe inaintari la fileu, bazat pe un serviciu foarte eficient atat spre interiorul careului de serviciu, cat si spre exteriorul acestuia.

Azarenka – Noua mana de fier

Am ajuns sa admir atat rezultatele, cat si modul cum le-a obtinut, ale unei jucatoare, care cu ceva timp in urma nu-mi lasa impresia ca va putea domina tenisul feminin.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este vorba despre lidera mondiala WTA si recenta castigatoare al Australian Open-ului, jucatoarea Victoria Azarenka. In primul rand, vreau sa scriu despre aspectele care-mi plac in jocul ei. Am mai scris despre faptul, ca este un lucru deosebit cum poate Victoria sa iasa din defensiva in ofensiva cu o singura lovitura. Constitutia ei atletica, cu membre lungi, favorizeaza jocul ei in forta. Ma uitam la reverul ei in cros lung cat de apasat este, si cat de mult ajuta la executarea loviturii pozitionarea piciorului din spate, care ofera stabilitatea dorita pentru a dezlantui lovitura naprasnica. Si pe forehand poate sa bubuie mingile fara prea mare efort, datorita torsiunii extrem de elastice atat ale umerilor cat si al trunchiului. La aceasta lovitura parca zboara pe teren. Deocamdata, fara nici o indoiala, este jucatoarea care domina autoritar, si nu cred ca cineva momentan poate s-o opreasca din drumul ei de a castiga turnee importante, mai ales daca intra in jocul actualei lidere mondiale.

Stilul dezinvolt si agresiv al ei pe teren este extrem de placut ochiului. Insa, (iar acest aspect este unul la care cred ca trebuie sa evolueze), dupa cum am mai scris, de multe ori atacurile ei mi s-au parut prea furibunde. Instinctul ei de jucatoare de atac, si dorinta extraordinara de a castiga parca de multe ori au facut-o sa greseasca tactic, dupa parerea mea. Cred, ca daca Azarenka va gandi mai mult punctele, va ocupa mult timp cea mai inalta treapta a ierarhiei mondiale. Voi ce parere aveti ?

Arta supravietuirii “scrisa” de Federer

Cu prilejul disputarii turneului ATP500 de la Rotterdam, mi-am amintit de un aspect din jocul elvetianului Roger Federer, despre care am scris mai putin pana acum.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este vorba despre revenirile dese si celebre ale elvetianului de la scoruri nefavorabile pe serviciul propriu. In semifinala impotriva rusului Nikolay Davydenko, Roger a facut inca o demonstratie de cum se face asa ceva, cand in setul decisiv la un moment dat a fost condus cu 0-40. Ei bine, Federer a egalat la 40, iar mai apoi a castigat si urmatoarele doua puncte si a inchis game-ul pe serviciul propriu cu cinci puncte consecutiv castigate. Federer ne-a obisnuit, ca in aceste momente cheie (cum a fost si cel de care am amintit mai sus), sa gaseasca atat serviciile aproape perfecte cat si cele mai precise lovituri din teren.  Interesant este, ca in astfel de situatii de intensitate maxima Roger devine extrem de agresiv chiar daca risca. Acest lucru se intalneste rar si dovedeste un psihic si un autocontrol de fier. In asemenea situatii Roger prin faptul, ca devine extrem de agresiv, incearca sa scurteze punctele si sa incheie aceste puncte inainte ca adversarul sa prinda ritm in vreunul din aceste sanse de break. Poate singurul care anula sansele de break ale adversarilor in maniera cum o face elvetianul, a fost Pete Sampras, doar ca pe american il ajuta chiar si mai mult serviciul decat pe Federer. Roger “scurtcircuiteaza” aceste game-uri in care este condus, iar rapiditatea cu care o face este un factor cheie in aceste reveniri.

Dupa cum probabil stiti, acest trofeu castigat de Roger Federer la turneul indoor de la Rotterdam reprezinta al 71-lea lui titlu ATP. In finala a trecut de argentinianul Juan Martin Del Potro. Un lucru care mi-a mai atras atentia la turneele ATP de saptamana trecuta a fost faptul ca atat la Sao Paulo cat si la San Jose, au castigat aceasi jucatori ca si anul trecut, Nicolas Almagro pe zgura braziliana si Milos Raonic pe hard.

Deviez un pic de la subiect, pentru ca nu demult discutam cu cineva, despre cat de importanta este suprafata de joc chiar si la fete si cat de mult influenteaza jocul lor. Iata, ca a venit nu demult inca o confirmare a spuselor mele la turneul indoor WTA de la Paris, unde pe o suprafata de joc relativ rapida, dar o suprafata rapida pe care mingea nu a sarit foarte mult, s-a impus o jucatoare destul de scunda, rapida, caruia ii plac si ii convin astfel de suprafete de joc, Angelique Kerber. Nu numai ca in finala a invins-o pe Marion Bartoli, dar in drumul ei spre titlu a mai trecut printre altele si de Maria Sharapova.

Mai stai, Fernando !

Chiar daca nu scriu de obicei despre retrageri, am fost socat de o veste primita nu demult, cum ca Fernando Gonzalez se va retrage dupa masters-ul de la Miami.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Toti din lumea tenisului il cunosc ca fiind “Bombardierul“, avand dupa cum se stie, poate cea mai de temuta lovitura de dreapta din lume. Intotdeauna ma incanta jocul acestui jucator din Chile, care indiferent de suprafata de joc, uimeste lumea prin tehniticitate mixata cu forta si hotatare pura. Reverul lui cu o singura mana (atat top spin cat si slice) ramane unul dintre cele mai frumoase lovituri de acest tip, care s-ar putea da ca exemplu generatiilor viitoare.

Interesant este, ca Jocurile Olimpice i-au adus poate cele mai mari performante din cariera, luand medalia de aur la dublu si cea de bronz la simplu la Jocurile Olimpice de la Atena in 2004, iar la urmatoarea editie al Jocurilor Olimpice, la Beijing in 2008 reusind sa urce pe treapta a doua al podiumului cu medalia argint la simplu.

Acum sunt extrem de curios, mai ales datorita faptului, ca Gonzalez este un jucator extrem de popular, care este momentul din cariera acestui jucator, care v-a ramas intiparit in minte ? Mie mi-a ramas intiparit in minte meciul celebru castigat impotriva lui Roger Federer de la Turneul Campionilor din 2007, si parcursul extraordinar al lui Fernando la Australian Open-ul aceluias an, cand a ajuns pana in finala competitiei, trecand printre altii de Lleyton Hewitt si Rafael Nadal. Acum voi urmati sa va amintiti.

Americanii adusi pe zgura elvetiana

Intalnirea din Cupa Davis dintre echipele Elvetiei si al Statelor Unite Ale Americii, cred ca va fi unul extrem de interesant, desi daca ne luam dupa locul de desfasurare si suprafata de joc, americanilor va fi extrem de greu.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Elvetienii, tara gazda al acestei intalniri, au ales localitatea Fribourg, ca locatia meciurilor, si au ales ca suprafata de joc zgura. Pe mine nu m-a mirat deloc decizia elvetienilor de a alege aceasta suprafata de joc lenta, deoarece nu este un secret ca americanii de obicei prefera suprafetele rapide, iar pe zgura nu au avut in ultimul timp rezultate deosebite. Dealtfel, ultimul succes major al americanilor pe zgura de care mi-aduc eu aminte, este victoria lui Andre Agassi la Roland Garros cu destul de multi ani in urma. Desi suprafata poate nu le este pe plac americanilor deoarece favorizeaza un joc mai lent, altitudinea mai mare la care se va juca ar putea fi placul lor, pentru ca la altitudini mai mari jocul este mai iute, mingile zboara mai repede.

Lui Mardy Fish si John Isner, dupa parerea mea, in primul rand va trebui sa le functioneze extrem de bine serviciul (punctul lor forte indiferent de suprafata, chiar daca pe zgura nu are aceasi “greutate”), altfel cu greu cred ca pot castiga. Roger Federer si Stanislas Wawrinka au dovedit cat de versatili sunt, asa ca jocul lor nu este atat de influentat de suprafata de joc ca al americanilor. Raliurile lungi nu cred ca-i vor avantaja pe americani, care vor trebui sa riste. Adaptarea jocului lor pe aceasta suprafata de joc nu cred ca va fi usoara, mai ales adaptarea deplasarii in teren, si al jocului de picioare, care este una aparte zgura.

Indoor in Europa

In Europa este inca frig, este sezon de indoor, in schimb in America De Sud deja s-a trecut afara pe zgura.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

In primul rand, trebuie sa spun, ca pentru unii a juca in turnee indoor (in traducere libera: in sala), reprezinta poate posibilitatea de a juca cel mai eliberat, nefiind influentati de factori naturali ca soare, vant, canicula, etc. Eu intotdeauna am preferat mai mult sa joc in aer liber, dar fiecare cu preferintele lui. Saptamana trecuta au fost in circuitul ATP doua astfel de turnee. Primul la Zagreb, unde desi a pierdut finala in fata lui Mikhail Youzhny, tanarul Lukas Lacko a atras multa atentie, mai ales in meciul castigat in fata lui Marcos Baghdatis. Am mai discutat despre acest promitator tanar jucator, care mi se pare extrem de talentat. Imi aminteste de un David Nalbandian foarte tanar, pentru ca atat la lovitura de rever cat si la lovitura de dreapta, biomecanica rotatiei liniei umerelor si cel al soldului se desfasoara intr-o armonie superba, dand nastere la lovituri fluide si tehnice. Mentionez despre acest turneu de la Zagreb, ca in decursul timpului a fost castigat si de cativa croati, in 2006 de Ivan Ljubicic, in 2009 si 2010 de Marin Cilic si in 2011 de Ivan Dodig.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Al doilea turneu indoor, s-a desfasurat la Montpellier, intr-o arena numita “Arena“, cu o capacitate totala parca de 14000 de locuri. Tomas Berdych s-a impus in fata lui Gael Monfils. Daca ne uitam, suprafata de joc al turneelor indoor este relativ rapida, iar jucatorii care prefera aceasta suprafata, sunt cei agresivi, care iau clar initiativa in puncte. Astfel de jucatori sunt atat Youzhny cat si Berdych. In schimb pe zgura, la Vina Del Mar (Chile), jucatorii care poate se simt cel mai bine sunt cei, care prefera raliurile lungi din spatele terenului.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Astfel de jucator este si argentinianul Juan Monaco, care dupa ce de doua ori a fost finalist la acest turneu, in sfarsit a castigat anul acesta. Daca am vorbit de turneul din Chile, sa amintesc si de un jucator din aceasta tara, care revine incet-incet in circuit, celebrul Fernando Gonzalez, cu forehand-ul lui fulgerator, care a castigat acest turneu din tara lui natala pana acum de 4 ori (2002, 2004, 2008, 2009). Sper ca Gonzalez sa revina la forma lui din anii trecuti, pentru ca poate inca da foarte mult tenisului.

 

De ce arunca mai sus ?

Am observat ceva interesant la serviciul lui Maria Sharapova la aceasta editie al  Australian Open-ului, si anume, ca arunca mingea mai sus decat o facea mai demult.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Eu consider, ca aceasta schimbare se datoreaza faptului,  ca jucatoarea rusa pentru a-si face serviciul mai agresiv , doreste sa aibe mai mult timp pentru a putea impinge mai mult din picioare, cu scopul de a avea un punct de contact mai inalt al mingii cu racheta. Daca se obtine acest punct de contact mai inalt, automat se deschid mai multe unghiuri in careul de serviciu advers, iar unghiurile serviciilor automat pot devenii mai variate si implicit mai agresive.

Chiar daca acest articol este un pic mai tehnic, daca am mentionat de Australian Open, trebuie sa zic, cat de impresionat am fost de jucatorul japonez, Kei Nishikori. A devenit, prin jocul lui in care alterneaza mingile foarte bine in colturi opuse prin care reuseste efectiv sa fugareasca adversarul de pe o parte in alta al terenului, primul japonez din era open care ajunge in sferturile de finala al Australian Open-ului. Totodata, pentru Kei este primul sfert de finala intr-un turneu de asemenea nivel. Are o lovitura de dreapta extrem de rapida, cu o zvacnire extrem de iute al bratului in momentul loviturii. Si vreau sa mai remarc pe cineva.

(Sursa fotografiei: photobucket.com)

Este vorba despre Andy Murray, care de cand este antrenat de celebrul Ivan Lendl, si-a iutit extrem de mult jocul de picioare, are o deplasare mult -mult mai buna in teren. Incepe bine aceasta colaborare dintre Andy si Ivan.